Copiii trebuie învățați cum să gândească, nu ce să gândească
Ministra Educației, Bridget Phillipson, a identificat o problemă reală, însă ea trebuie să asigure încurajarea unei gândiri critice autentice, comentează The Telegraph.
Revoltele dezgustătoare care au afectat orașele engleze în ultimele zile au evidențiat pericolele tot mai mari ale dezinformării și rolul rețelelor sociale în accelerarea răspândirii ei, potrivit stiripesurse.
Mulți utilizatori de internet nu par să înțeleagă în continuare că sunt serviți cu conținuturi care pot fi false ori concepute pentru a-i manipula. Majoritatea elevilor de gimnaziu folosesc rețelele zilnic și tot mai mulți se bazează pe aplicații precum TikTok pentru a se informa despre evenimentele zilei.
Ministra Educației, Bridget Phillipson, a identificat o cale de a dezarma amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă pentru tineri dezinformarea. Ea a declarat pentru Telegraph că, în conformitate cu noi planuri ale guvernului, copiii vor fi învățați cum să depisteze conținuturi extremiste și știri false pe internet.
În cadrul revizuirii programei școlare, deprinderi asociate gândirii critice vor fi „încastrate” în mai multe lecții la mai multe materii. Ceea ce înseamnă că la orele de limba engleză elevii pot fi îndrumați să disece articole de presă într-un fel care să-i ajute să facă diferența între relatări autentice și „clickbait”-uri fabricate. La informatică pot fi învățați să depisteze site-uri specializate în știri false. La matematică ar putea învăța să analizeze în context statistici.
Phillipson a insistat pe importanța gândirii critice. Într-o lume dominată de rețele, dictonul lui Socrate cum că „mințile puternice discută idei” capătă o relevanță modernă. Ar fi un pas pozitiv ca tinerii să învețe cum să facă diferența între adevăr și minciună, pentru ca apoi să poată ajunge la concluzii proprii, pe care să le justifice. Însă abordarea are pe lângă avantaje și riscuri. Timpul rezervat dezvoltării gândirii critice nu trebuie să fie scăzut din cel dedicat învățării materiilor. Ideile și conversațiile constructive trebuie să aibă prioritate în detrimentul taclalelor superficiale, oricât de mult ar putea apela la prejudecăți cognitive.
Aceste propuneri nu trebuie să se transforme într-un pretext de regurgitare a unor dogme la modă nedigerate. Problema va fi să se asigure gândirea critică a copiilor cu privire la toate formele de extremism. Phillipson a admis că conținutul extremist nu provine dintr-o singură parte a spectrului politic și că elevii trebuie să fie conștienți și de teoriile conspirației promovate de extrema stângă, și de propaganda religioasă. Toate acestea sunt salutare.
Citește și: Alertă de călătorie în Grecia. Recomandările MAE
Dar, știind că prejudecățile se strecoară atât de frecvent în sistemul nostru școlar, există riscuri. Nimeni nu pretinde că profesia de dascăl e un model la scară redusă al întregii societăți. Sunt lecții de învățat de pe urma tentativelor de a umple fiecare colțișor de programă cu conținuturi despre schimbarea climei. Gândirea critică trebuie să fie un instrument care-i ajută pe elevi să ajungă la propriile concluzii, nu o metodă de a-i face să repete ca papagalii doctrina partidului.
