KGMA
Coreea de Nord a accelerat ritmul, în 2017, în cursa sa nebuna catre arma nucleara, relansând temeri, demne de cele mai întunecate momente ale Razboiului Rece, cu privire la un conflict atomic, scrie AFP, conform news.ro.
Acest dosar urmeaza sa continue sa produca titluri de presa în 2018, în contextul în care capitalele straine par incapabile sa constrânga Coreea de Nord sa renunte la programele sale nuclear si balistic.
Multiplele rânduri de sanctiuni adoptate de Consiliul de Securitate al ONU nu au descurajat Phenianul sa realizeze, în septembrie, al saselea test nuclear, cel mai puternic de pâna în prezent – un test al unei bombe cu hidrogen, potrivit regimului nord-coreean.
Nordul a realizat anul acesta si o serie de teste de rachete intercontinentale (ICBM) si a dat asigurari ca este capabil sa atace teritoriul continental american si ca a devenit un stat nuclear deplin.
Presedintele american Donald Trump a ripostat amenintând – el s-a angajat, de la tribuna ONU sa ”distruga total” Coreea de Nord în cazul unui atac lansat de Phenian – si insultându-l pe Kim Jong-un – pe care la catalogat drept ”omuletul-racheta”.
”De ce sa ma Kim Jong-un, spunându-mi «batrân», daca eu n-am sa-i spun NICIODATA «mic si gras»?”, a dat asigurari Trump pe Twitter.
Unii experti considera ca aceasta supralicitare în injurii si exagerare ar putea sa aiba un efect invers fata de cel scontat si sa încurajeze Phenianul în cursa sa. Cu atât mai mult cu cât Nordul îsi justifica ambitiile nucleare prin amenintarea americana.
RISC DE ”RAZBOI INVOLUNTAR”
Statele vulnerabile raspund adesea amenintarilor externe prin militarizare, observa Vipin Narang, un profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT).
”Solutia este sa se sprinteze pâna în punctul în care, în fata amenintarii unui atac, avertizezi ca ai multe arme nucleare”, spune Narang.
”Este impresionanta si îngrozitoare viteza cu care au asamblat toate piesele”.
Phenianul spune ca prioritatea sa este propria supravietuire. Criticii sai îl acuza ca vrea sa reunifice prin forta peninsula împartita de aproape 70 de ani.
Raspunzând progreselor nord-coreene, Washingtonul si-a multiplicat demostratiile de forta, prin survolarea peninsulei cu bombardiere.
În paralel, reprezentanti americani au agitat amenintarea optiunii militare, alimentând temeri cu privire la o eroare de calcul susceptibila sa degenereze în conflict.
Van Jackson, un expert în probleme de aparare la Universitatea Victoria din Wellington, apreciaza ca riscul unui ”razboi nuclear involuntar” nu a mai fost atât de mare de la Razboiul Rece, din cauza sofisticarii armamentului nord-coreean si nivelului actual al tensiunilor.
”Coreea de Nord ar putea sa vrea sa efectueze un atac nuclear preventiv, daca ea crede ca Statele Unite sunt pe punctul de invada sau decapita regimul”, spune Jackson.
De aici temerea, în tarile aflate în raza de actiune a arsenalului nord-coreean, fata de un razboi nuclear care s-ar solda cu milioane de morti.
În Japonia unii au început sa construiasca adaposturi acasa sau la birou. În Coreea de Sud, voci cer Guvernului sa-si lanseze propriul program nuclear, ceea ce ar pune în pericol alianta cu Statele Unite, care se presupune ca apara Sudul.
ESECUL POLITICII AMERICANE?
La începutul lui decembrie, sirenele au rasunat în Hawaii, când acest stat si-a testat pentru prima oara de la sfârsitul Razboiului Rece sistemul de alerta în caz de atac nuclear.
Numerosi experti considera ca este necesar ca Washingtonul sa dialogheze cu Phenianul.
Însa Nordul, care sustine ca arma nucleara nu este negociabila, revendica sa trateze de la egal la egal cu Statele Unite, ca doua puteri nucleare.
Washingtonul a spus mereu ca nu va accepta o Coree de Nord dotata cu arma nucleara si ca Phenianul trebuie sa ia masuri concrete de dezarmare înaintea oricareii discutii – al carei obiectiv este dezarmarea nucleara.
Secretarul de Stat american Rex Tillerson tocmai a creat o surpriza, sugerând ca tara este pregatita de-acum sa negocieze ”fara vreo conditie prealabila”. Însa Casa Alba a dat asigurari dupa aceea ca pozitia sa nu s-a schimbat.
”Mi se pare straniu sa se spuna ca «nu acceptam» arma nucleara nord-coreeana”, declara Joshua Pollack, un cercetator la Middlebury Institute of International Studies din Monterey. ”Sa spui sau sa nu spui anumite cuvinte nu schimba cu nimic realitatea”.
Sa se aseze la masa negocierilor cu o Coree de Nord ”nucleara” ar însemna un esec politic enorm al Statelor Unite, care vor recunoaste în acel moment ca nu au reusit sa împiedice regimul nord-coreean sa dobândeasca bomba.
Iar cu cât Washingtonul va astepta mai mult, cu atât pretul diplomatic al unui dialog va fi mai mare pentru Statele Unite, avertizeaza Joel Wit, de la Johns Hopkins University, care a negociat cu Nordul în timpul administratiilor Clinton si Bush.
La acea vreme, îsi aminteste el, Phenianul avea doar niste ”rachete amarâte”.
”Râdeam de ei si spuneam ca nu este ceva serios”, spune el. ”Acum vedem ca e serios, ca pretul a crescut si ca vor face greutati”.