Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga, a cerut marţi Azerbaidjanului să-i protejeze pe soldaţii armeni pe care i-a capturat în cursul conflictului din Nagorno-Karabah în toamna anului trecut, relatează agenţia de presă EFE, potrivit agerpres.
Această decizie, adoptată cu 14 voturi pentru şi unul împotrivă, este o măsura provizorie şi Azerbaidjanul va trebui să o respecte până la încheierea disputelor legale dintre cele două ţări la Haga, ceea ce ar putea dura ani.
Citește și : Demisie-ŞOC în Ungaria! Un viceministru este acuzat de corupţie
Baku ‘trebuie să protejeze împotriva violenţei şi a vătămărilor corporale pe toţi cei capturaţi în conflictul din 2020 care rămân în detenţie şi să garanteze securitatea şi egalitatea lor în faţa legii’ a declarat judecătorul Joan Donoghue, preşedintele curţii, prezentând public decizia.
Cu toate acestea, magistraţii CIJ nu au considerat oportun să dispună Azerbaidjanului să-i elibereze pe toţi prizonierii luaţi în timpul conflictului armat, aşa cum a solicitat Armenia.
Decizia de marţi a acestei înalte instanţe a ONU răspunde unei plângeri a Armeniei, care s-a bazat pe Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, tratat semnat de ambele ţări, pentru a aduce Azerbaidjanul în faţa justiţiei.
Totodată, magistraţii au dispus în unanimitate Azerbaidjanului ‘să ia toate măsurile necesare pentru a preveni incitarea şi promovarea urii şi a discriminării rasiale’ împotriva armenilor din Nagorno-Karabah.
De asemenea, cu 13 voturi pentru şi două împotrivă, CIJ a dispus autorităţilor de la Baku ‘să prevină şi să pedepsească actele de vandalism şi profanare care afectează moştenirea culturală armeană’ în Nagorno-Karabah, inclusiv bisericile şi alte lăcaşuri de cult.
Conflictul dintre cele două ţări pentru enclava separatistă Nagorno-Karabah s-a încheiat în toamna anului 2020, cu un bilanţ de aproximativ 10.000 de morţi şi victoria Azerbaidjanului, care a recâştigat o mare parte din teritoriile controlate de Erevan după războiul sângeros din 1992-1994, potrivit EFE.
CIJ va anunţa în această după-amiază o a doua decizie privind o altă plângere în care Azerbaidjanul este ţară reclamantă, iar Armenia, acuzatul.
Potrivit Baku, Erevan ar fi plasat mine în Nagorno-Karabah după noiembrie 2020, când s-au încheiat ostilităţile în regiunea separatistă, ceea ce ar încălca inclusiv Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
Armenia şi Azerbaidjanul, care se acuză reciproc de discriminare rasială, în special în cursul războiului din toamna anului 2020, trebuie să înceteze ‘agravarea’ diferendului lor, a declarat CIJ, citată de AFP.
Citește și : Lituania prelungeşte starea de urgenţă la frontiera cu Belarus
‘Cele două părţi trebuie să se abţină de la orice acţiune care ar putea agrava sau prelungi disputa lor în faţa Curţii sau să facă mai dificilă soluţionarea ei’, a declarat judecătorul Joan Donoghue.
În septembrie, cele două ţări au depus aproape simultan recursuri la CIJ, cerând instanţei să ia măsuri până la soluţionarea completă a cauzei, ceea ce va dura ani de zile.