Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor, alături de organizaţii afiliate din mai multe ţări europene, au dat publicităţii miercuri o declaraţie comună prin care solicită membrilor Parlamentului European să susţină noua Directivă pentru Drepturile de Autor în cadrul Pieţei Unice Digitale, proiect de lege care recunoaşte importanţa crucială a respectării drepturilor de autor, investiţia presei în conţinut de calitate şi nevoia de a stabili practici corecte în ceea ce priveşte exploatarea online a conţinuturilor de ştiri, conform Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (EFJ), transmite agerpres.
Această propunere de modificare legislativă reprezintă o oportunitate rară de a îmbunătăţi situaţia creatorilor de conţinut, întărind astfel comunitatea de creaţie europeană şi diversificând bagajul cultural european în era digitală. În document este reamintit faptul că Europa reprezintă leagănul recunoaşterii şi respectării drepturilor de autor şi de aceea este important ca Europa să nu întoarcă spatele propriilor valori istorice şi nici viitorului său creativ în era digitală.
Citeşte şi: Donald Trump vrea ca toată lumea să pună o presiune maximă pe Iran
De la ultimele alegeri europene, atât Comisia Europeană, Parlamentul European cât şi statele membre au ajuns la concluzia că Uniunea Europeană are responsabilitatea de a promova principiul remunerării corecte a creatorilor de conţinut, inclusiv a celor care produc conţinut online, din mai multe motive. În primul rând, termenul “online” este de extremă importanţă pentru viitorul Europei, în special pentru domeniile culturale şi de creaţie, care generează nu mai puţin de 509 miliarde de euro pentru PIB-ul european, reprezintă 7,5% din forţa de muncă europeană şi contribuie semnificativ la economia europeană prin locuri de muncă, investiţii, creştere, inovaţie şi competitivitate la nivel global.
Lucrările de creaţie, ce sunt tranzacţionate cu un enorm succes economic, sunt produsul minţilor creative ale autorilor europeni şi totuşi carierele lor sunt abia sustenabile, extrem de instabile şi, în marea lor majoritate, creatorii europeni de conţinut sunt plătiţi prost. În plus, inovaţiile tehnologice au împins în desuetudine o mare parte dintre structurile de distribuţie a conţinutului cultural existente, reducând şi mai mult capacitatea creatorilor de conţinut de a obţine venituri de pe urma muncii lor.
Citeşte şi: Emisari ai Seulului au ajuns la Phenian
După ani de dezbateri, Comisia Europeană, statele membre şi o largă majoritate a europarlamentarilor au susţinut o serie de prevederi cheie pentru transparenţa procesului de valorificare a conţinutului de creaţie, prevederi menite să întărească poziţia de negociere a autorilor şi să le crească remuneraţiile obţinute din contracte.
Opozanţii Directivei pentru Drepturile de Autor în cadrul Pieţei Unice Digitale, care sunt în special mari corporaţii tehnologice precum Google sau Facebook, susţin că aceasta va avea ca rezultat “cenzurarea internetului” şi că este o ameninţare la adresa libertăţii de expresie. Creatorii de conţinut se află chiar la baza lanţului valoric al drepturilor de autor, iar libertatea de expresie reprezintă o condiţie sine qua non a creativităţii, motive pentru care este clar, menţionează FEJ, că autorii nu susţin o lege care le-ar limita creativitatea în vreun fel sau altul.
Conţinutul capitolului 3 al Directivei, privind protecţia şi îmbunătăţirea situaţiei creatorilor de conţinut, reprezintă condiţia necesară pentru promovarea libertăţii de exprimare, conform declaraţiei. Precondiţia pentru dreptul audienţelor de a avea acces la diferite lucrări de creaţie este ca autorii să poată trăi din activitatea de creaţie. Din acest motiv, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi celelalte organizaţii care au susţinut acest demers le solicită europarlamentarilor să adopte Capitolul 3 care este rezultatul unui consens politic nepărtinitor.
Citeşte şi: Poliţiştii britanici i-au identificat pe ruşii care l-au otrăvit pe Serghei Skripal
A venit timpul ca Uniunea Europeană să transmită un semnal puternic către generaţiile viitoare care doresc să creeze conţinuturi noi şi să fie plătite în mod corect pentru aceste creaţii. Renunţarea la această Directivă prin amânarea adoptării ei va reprezenta o oportunitate ratată de a întări comunitatea autorilor în era digitală, precum şi un regres fără precedent pentru toţi creatorii de conţinut, atât din Europa cât şi din întreaga lume, pentru profitul platformelor online globale.
Acest demers este susţin de organizaţiile afiliate ale jurnaliştilor din Belgia (AGJPB/AJP-VVJ), Cipru (UCJ), Estonia (EUJ), Finlanda (Suomen Journalistiliitto), Franţa (SNJ), Germania (DJV), Grecia (JUADN, ESIEMTH), Ungaria (HPU), Italia (FNSI), Portugalia (RJ), România (FAIR/MediaSind), Spania (FSC-CCOO), Suedia (Svenska Journalistförbundet), Elveţia (Impressum), Marea Britanie şi Irlanda (NUJ), precum şi de numeroase organizaţii ale autorilor, scriitorilor, scenariştilor, regizorilor, compozitorilor şi textierilor de pe întreg continentul european.
