Creștinii ortodocși pe stil vechi marchează astăzi Ajunul Bobotezei, zi de post și rugăciune în care credincioșii se pregătesc spiritual pentru marea sărbătoare a Botezului Domnului, celebrată mâine, 19 ianuarie. Cu Boboteaza, urmată de ziua Sfântului Ioan Botezătorul, se încheie ciclul tradiționalelor sărbători de iarnă, comunică MOLDPRES.
De dimineață, în biserici este oficiată Sfânta Liturghie, urmată de sfințirea Agheasmei Mari. Enoriașii sunt îndemnați să meargă la lăcașele de cult pentru a lua apă sfințită, considerată binefăcătoare și vindecătoare.
În amintirea botezului lui Iisus Hristos în Iordan și a arătării Sfintei Treimi în ziua Bobotezei se săvârșește slujba Agheasmei Mari, cunoscută drept sfințirea cea mare a apei.
Pentru cei care cred, puterea agheasmei este foarte mare. Ea se ia spre sănătatea sufletului și a trupului. Se folosește la sfințirea locașului de cult, la sfințirea vaselor bisericești, la sfințirea veșmintelor liturgice, a caselor în care locuim, a izvoarelor de apă și a grădinilor roditoare.
Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o dublă chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfințită la biserică în această zi și luată de credincioși nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.
Agheasma Mare se săvârșește numai în ajun de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, ce se obține prin sfințirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar și în case, la sfeștanie.
Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
În multe sate, în ajun, preoții pornesc cu Iordanul pentru a binecuvânta gospodăriile și a duce agheasma și celor bolnavi sau vârstnici care nu pot ajunge la biserică.
Pe lângă dimensiunea religioasă, Ajunul Bobotezei este însoțit și de tradiții populare bine păstrate. Se spune că, dacă în dimineața ajunului pomii sunt acoperiți de promoroacă, anul va aduce un rod bogat. Tot tradiția spune că animalele din grajd ar vorbi la miezul nopții despre locurile unde sunt ascunse comorile. În același timp, există interdicția de a spăla rufe, de a împrumuta obiecte și de a se certa în casă.
Sărbătorile de iarnă pe stil vechi se încheie pe 20 ianuarie, când este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.
