Critici dure la adresa Legii privind crearea camerelor agricole, care ar urma să intre în vigoare la începutul anului viitor. Consiliul asociațiilor cu profil agroalimentar solicită anularea legii și inițierea unui proces real de cooperare public-privată pentru a crea un mecanism eficient de reprezentare a fermierilor. De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare susțin că noua structură este esențială pentru modernizarea sectorului, iar scopul camerelor este de a sprijini fermierii în accesarea fondurilor europene și de a asigura o reprezentare mai eficientă la nivel local.
Camerele agricole sunt esențiale pentru modernizarea sectorului, chiar dacă unele organizații ale fermierilor au criticat această inițiativă, susține ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga. Obiectivul principal al creării, la prima etapă, a cinci camere agricole din cele zece prevăzute în legislație, este ca toți agricultorii să poată beneficia de fondurile europene care urmează să fie disponibile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, potrivit moldova1.
„Agricultorii își doresc să aibă acces atât la cunoștințe, expertize, date, cât și fonduri și asta nu poate fi prin intermediul doar a asociațiilor de profil, un număr restrâns de membri. Dar, în același timp, vreau să chem și asociațiile să devină membri, să devină parteneri de încredere a acestor camere, deoarece confuzia este mare și percepția la fel”, a declarat Ludmila Catlabuga.
De cealaltă parte, reprezentanții Consiliului Asociațiilor de Profil Agroalimentar, care reprezintă mii de producători agricoli, ne-au declarat că ședința de pe 26 noiembrie, convocată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) pentru lansarea camerelor agricole, s-a transformat într-o critică dură a legii care le reglementează.
Fermierii au acuzat că aceasta a fost adoptată fără consultări reale și că majoritatea propunerilor au fost ignorate de minister. Prevederile sunt ambigue, punitive și riscă să destructureze actualele asociații agricole, susține președintele Consiliului Asociațiilor de Profil Agroalimentar, Sergiu Veșca. El afirmă că noile camere agricole nu vor aduce rezultate rapide și nici nu vor reprezenta sectorul.
„Obiectivele propuse în această lege sunt deja implementate de mulți actori din societatea civilă, inclusiv de instituții ale statului. Avem consiliere agricolă făcută și de Centrul de Consiliere și Reziliență în Agricultură, și de MAIA, și de toate asociațiile de profil agroalimentar. Deci, camera agricolă nu o face degrabă. Chiar dacă lansăm acum aceste camere agricole și încercăm să instituim, așa cum propune MAIA, cinci camere agricole, ele vor fi construite până la sfârșitul anului posibil, dar rezultatele nu vor fi degrabă”, ne-a spus Sergiu Veșca.
El solicită declararea legii ca fiind una neconstituțională și inițierea unui proces real de cooperare public-privată pentru a crea un mecanism eficient de reprezentare a agricultorilor. Deocamdată, spune el, ministerul nu a oferit un răspuns la criticile sectorului, iar asociațiile așteaptă reacția fracțiunilor parlamentare.
„E prea devreme pentru un răspuns, deocamdată nu-l avem, dumnealor vor lua cunoștință cu cerințele noastre, vor analiza, sper eu, legea încă o dată. Și noi așteptăm ca, poate, să avem și întruniri, să ne expunem, dacă vor fi întrebări”, a menționat Sergiu Veșca.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), contrar afirmațiilor Consiliului, „legea nu subordonează camerele Guvernului, ci instituie mecanisme de creare și funcționare care le conferă atât autonomie structurală, cât și autonomie financiară”.
„Legea prevede dreptul camerelor de a încasa cotizații, servicii prestate, proiecte, donații, de a avea buget propriu și patrimoniu propriu de administrare a resurselor în mod independent, inclusiv prin proiecte europene și naționale. Acest model este identic cu cel din Austria, Franța, Polonia sau Cehia, unde camerele sunt finanțate preponderent din contribuțiile membrilor și din activități proprii”, se arată într-un răspuns oferit de MAIA pentru Teleradio-Moldova.
Totodată, reprezentanții ministerului reiterează că, de fapt, camera agricolă nu limitează dreptul fermierilor de a se asocia sau nu în alte structuri.
„Aplicând această logică la camerele agricole, se poate argumenta că agricultura reprezintă un sector strategic, cu rol în securitatea alimentară, siguranța lanțului valoric și implementarea politicilor europene. Camera agricolă nu limitează dreptul fermierilor de a se asocia sau nu în alte structuri, ci instituie un cadru instituțional unitar, necesar pentru gestionarea unor funcții publice delegate – consiliere, date, certificare, consultări, reprezentare tehnică. Apartenența poate fi justificată prin necesitatea de a avea un interlocutor profesional unic, structurat, capabil să asigure coordonarea politicilor agricole și implementarea fondurilor”, se mai arată în răspunsul ministerului.
Prin urmare, afirmația potrivit căreia „în majoritatea țărilor UE camerele sunt voluntare” este falsă, iar UE tolerează și recunoaște perfect modelele cu apartenență legală, atât timp cât acestea sunt democratice și funcționale, mai precizează sursa citată.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Legea nu conține criterii discriminatorii, delimitarea este firească și rezultă din noțiunea de fermier/întreprinzător agricol, dau asigurări autoritățile.
Legea privind crearea camerelor agricole a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la 1 ianuarie 2026. Potrivit documentului, în Republica Moldova vor fi constituite nouă camere agricole regionale și una națională, acestea urmând să reprezinte interesele fermierilor și să faciliteze dialogul cu autoritățile. Activitatea acestora va fi finanțată din cotizații de membru, servicii contra cost, subvenții și donații.
Statul va sprijini, prin intermediul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, constituirea lor, însă camerele vor avea autonomie în activitate.
