Pe fondul controversei franco-italiene cu privire la migranţi, Bruxelles-ul vrea să combată migraţia ilegală în Mediterana centrală printr-un nou plan de acţiune. Cu toate acestea, provocarea cea mai mare va fi, cu siguranţă, ceea ce reprezintă probabil cea mai activă rută migratorie din Europa – Balcanii de Vest, relatează vineri portalul european de ştiri enr, potrivit agerpres.
O navă umanitară care transporta 234 de migranţi, inclusiv 57 de copii, a plutit timp de aproape trei săptămâni în apele internaţionale. În cele din urmă, această navă, Ocean Viking, care navighează sub pavilion norvegian şi este operată de ONG-ul francez SOS Mediterranee, a fost redirecţionată către Toulon, în Franţa, după ce Roma a refuzat accesul în porturile italiene. Incidentul a provocat o dispută diplomatică între Italia şi Franţa.
Citește și: FRIGUL IERNII, noua armă a lui Vladimir Putin în războiul din Ucraina
“Trebuie să ţinem cont de faptul că o majoritate clară a persoanelor care sosesc astăzi pe această rută mediteraneană centrală nu au nevoie de protecţie internaţională”, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne. Mulţi dintre aceşti migranţi proveneau în principal din Egipt, Tunisia şi Bangladesh şi doreau să găsească un loc de muncă plătit în UE, a adăugat ea.
Blocul se luptă de ani de zile să ajungă la un acord cu privire la modul de repartizare a migranţilor şi a solicitanţilor de azil care sosesc. Înaintea Consiliului extraordinar de Justiţie şi Afaceri Interne din 25 noiembrie 2022, Comisia Europeană a prezentat un plan de acţiune privind Mediterana centrală, propunând o serie de măsuri pentru a aborda provocările actuale de-a lungul acestei rute. Acest plan de acţiune urmăreşte să reducă migraţia ilegală în Marea Mediterană şi să consolideze solidaritatea şi responsabilitatea statelor membre. Trebuie intensificată cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit, trebuie descurajată migraţia ilegală şi nesigură şi trebuie oferite soluţii în domeniul căutării şi salvării. Comisia a anunţat că vor fi elaborate planuri de acţiune similare pentru rutele de migraţie din estul Mediteranei şi din Balcanii de Vest.
Potrivit comisarului Johansson, planul de acţiune urmăreşte, de asemenea, să accelereze punerea în aplicare a mecanismului de solidaritate, asupra căruia au convenit 19 state membre ale UE în luna iunie a acestui an. În cadrul acestui acord, statele membre urmează să primească 8.000 de refugiaţi salvaţi pe plajele sau în largul coastelor mediteraneene ale statelor membre din sudul UE.
Dar disputa dintre Franţa şi Italia a ameninţat deja acordul. Noul guvern de dreapta de la Roma ar prefera să nu permită deloc intrarea în porturile italiene a navelor private de salvare care transportă migranţi. Ca represalii, Parisul a declarat că nu va mai primi 3.500 de migranţi din Italia şi a îndemnat alte ţări UE să îşi suspende participarea la mecanismul UE de relocare a migranţilor şi să adopte măsuri similare. Noul guvern de dreapta de la Roma a declarat că unele nave ale ONG-urilor încalcă dreptul internaţional. Între timp, la 18 noiembrie, Franţa a refuzat intrarea în ţară a 123 dintre cei 234 de migranţi de pe Ocean Viking. Pe 25 noiembrie, miniştrii de interne din UE vor avea, de asemenea, discuţii de criză pentru a elimina această controversă.
– Problema repartizării refugiaţilor –
Într-o declaraţie comună, Italia, Grecia, Cipru şi Malta au criticat celelalte state membre pentru că nu fac suficient pentru a împărţi povara solicitanţilor de azil. Acestea au declarat că doar o mică parte dintre migranţii care sosesc în cele patru ţări sunt relocaţi în cadrul sistemului european actual. Potrivit Comisiei, doar 117 migranţi au fost redistribuiţi până în prezent în cadrul mecanismului de solidaritate voluntară. Planul prevede îndeplinirea promisiunilor de relocare a 8.000 de migranţi până la sfârşitul lunii iunie 2023.
Ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, a declarat că, pentru ţara sa, mecanismul de solidaritate a avut “rezultate absolut insuficiente”. El a adăugat că alte state nu au fost pregătite să îşi asume responsabilitatea atunci când navele cu aproape 1.000 de migranţi salvaţi la bord au aşteptat zile întregi în largul coastelor italiene pentru ca un port să fie atribuit. El a salutat cu prudenţă planul UE şi a subliniat importanţa reînnoirii planului de distribuire a migranţilor convenit în iunie.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Anitta Hipper a declarat că există o “obligaţie clară şi neechivocă” de a salva persoanele aflate în pericol pe mare şi că nu ar trebui să se facă nicio diferenţă între navele ONG-urilor şi alte nave.
În opinia Spaniei, ţările europene mediteraneene şi-au demonstrat deja flexibilitatea în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor proceduri eficiente pentru a contribui la combaterea migraţiei ilegale, la îmbunătăţirea returnărilor şi la asigurarea unui sprijin mai bun pentru sistemul de azil. În ceea ce priveşte mecanismul de solidaritate voluntară, ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat că sistemul ar trebui să fie predictibil, astfel încât fiecare ţară să poată anticipa obligaţiile pe care trebuie să le îndeplinească. Potrivit Spaniei, singura modalitate de a gestiona eficient fluxurile de migraţie pe termen lung este cooperarea strânsă între ţările de origine, de tranzit şi de destinaţie.
– Germania şi Belgia înregistrează cifre record de sosiri –
Ambasadorul Germaniei la Roma, Viktor Elbling, a comentat într-un tweet pe 11 noiembrie: “Italia face multe în materie de migraţie, dar nu este singura: 154.385 de solicitanţi de azil în Germania în perioada ianuarie-septembrie 2022, 110.055 în Franţa, 48.935 în Italia. Ei reprezintă 0,186 la sută din populaţia germană, 0,163 la sută din populaţia franceză şi, respectiv, 0,083 la sută din populaţia italiană”.
Până în prezent, în acest an, poliţia federală germană a detectat 75.934 de intrări neautorizate în Germania. În septembrie, s-au înregistrat 12.700 de intrări neautorizate, iar în octombrie, 13.400. Ultima dată când Germania a înregistrat cifre lunare de cinci cifre a fost în timpul crizei migranţilor, în februarie 2016.
Între timp, Belgia a primit recent peste 4.000 de cereri de azil pe lună şi are probleme în a găsi suficiente locuri de cazare pentru solicitanţii de azil. De ani de zile, Belgia pledează pentru o abordare europeană comună şi este în favoarea mecanismului UE de relocare a migranţilor, dar cu condiţia ca solicitanţii de azil să fie înregistraţi efectiv în ţara de sosire şi să fie prevenite mişcările secundare.
Secretarul de stat belgian Nicole de Moor a călătorit în Congo săptămâna trecută şi intenţionează să viziteze Egiptul. “Facem acest lucru pe o bază bilaterală şi are un efect, dar obţinem rezultate mai bune dacă o face UE în ansamblu”. ” Ea a apreciat în mod deosebit accentul pe care noul plan de acţiune îl pune pe cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit, precum şi pe descurajarea persoanelor care încearcă să ajungă în Europa dar care au puţine şanse de a fi acceptate ca solicitanţi de azil.
– O nouă criză se profilează pe ruta Balcanilor de Vest –
În ultimele luni, s-a înregistrat o creştere semnificativă a sosirii de migranţi ilegali pe ruta Balcanilor de Vest, iar “un număr mare dintre aceştia vin prin Serbia, deoarece intră în această ţară fără vize şi apoi se îndreaptă spre statele membre ale Uniunii”, a declarat comisarul Johansson la 18 noiembrie.
Citește și: Parlamentul Franţei sistează dezbaterea privind interzicerea coridelor
Ca răspuns la presiunile exercitate de ţările UE, Serbia şi-a aliniat politicile în materie de vize la cele ale blocului pentru unele ţări din Asia, Africa şi Caraibe. Acordurile de eliminare a vizelor de intrare cu Tunisia şi Burundi au expirat în noiembrie. Serbia va introduce în curând vize cu încă două ţări, a anunţat preşedintele sârb Aleksandar Vucic, dar nu a precizat care. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat în timpul vizitei sale la Belgrad la 16 noiembrie: “Mulţumesc preşedintelui Serbiei pentru că a susţinut încetarea acestui turism de azil cauzat de liberalizarea vizelor pentru cetăţenii din India, Tunisia şi alte ţări. Am avut un număr mare de solicitanţi de azil din India, Vucic a reacţionat şi nu a lăsat Austria în voia sorţii”.
La 16 noiembrie, Serbia, Ungaria şi Austria au semnat un memorandum privind consolidarea cooperării în domeniul migraţiei şi al protecţiei frontierelor, în baza căruia vor colabora poliţiştii din cele trei ţări.
Bosnia şi Herţegovina (BiH), Croaţia şi Slovenia au devenit ţări de tranzit pentru migranţii care se îndreaptă spre Europa de Vest. În Bosnia şi Herţegovina există în prezent aproximativ 2.600 de migranţi înregistraţi în centrele de primire, în timp ce alţi aproximativ 700 de migranţi sunt stabiliţi în principal în apropierea frontierei UE. Cetăţenii din Burundi se numără printre cele mai numeroase trei grupuri de sosiri, ceea ce reprezintă o consecinţă directă a regimului de scutire de vize pe care această ţară îl avea cu Serbia, ţară vecină a BiH.
Autorităţile din Bosnia şi Herţegovina au identificat ţările cu risc ridicat cu care ar trebui semnate acorduri de readmisie, dar aceste ţări întârzie procesul. Până în prezent, există un acord doar cu Pakistanul. Bosnia şi Herţegovina răspunde mult mai bine la migraţie decât în anii precedenţi, dar chiar şi astăzi numărul poliţiştilor care protejează frontierele statului este considerat încă insuficient.
– Croaţia, Slovenia şi Bulgaria – gestionarea frontierelor externe în spaţiul Schengen –
Croaţia a înregistrat o creştere bruscă de 146% a numărului de treceri ilegale, potrivit lui Zarko Katic, secretar de stat în cadrul Ministerului croat de Interne. Şi ţările de origine ale migranţilor care ajung în Croaţia s-au schimbat. În mod tradiţional, migranţii care intrau în Croaţia proveneau din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord şi Subsahariană. În acest an, primele cinci ţări de origine sunt Irak, Burundi, Turcia, Afganistan şi Cuba.
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a provocat recent îngrijorare în Croaţia, afirmând că se va opune extinderii spaţiului Schengen la Croaţia, Bulgaria şi România. Austria se confruntă cu o presiune enormă a migranţilor, a adăugat el. Anul acesta, Austria a înregistrat aproximativ 100.000 de migranţi, dintre care 75.000 nu au fost înregistraţi anterior în niciun alt stat membru al UE. Cu toate acestea, miercuri, la Zagreb, cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că Austria va susţine candidatura Croaţiei la aderarea la spaţiul Schengen.
Şi Slovenia, vecina de nord-vest a Croaţiei, a înregistrat o creştere semnificativă de la un an la altul, de 160%, până la 21.467 de treceri ilegale de frontieră în primele 10 luni din 2022. Iar cei mai mulţi dintre aceşti migranţi proveneau din ţări precum Burundi, India, Cuba, Afganistan şi Bangladesh. Cu toate acestea, după ce Serbia şi-a aliniat politica de vize la cea a UE, numărul migranţilor burundezi şi tunisieni a scăzut deja, a declarat Ministerul sloven de Interne. Cererile de protecţie internaţională în Slovenia s-au înmulţit, de asemenea, la 21.452 în primele 10 luni ale anului în curs, faţă de doar 4.174 în aceeaşi perioadă din 2021. Potrivit celor mai recente date, doar 167 de cereri de protecţie internaţională au fost aprobate până acum în acest an.
Chiar dacă Slovenia susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, ministrul de externe Tanja Fajon a declarat că ţara va introduce controale la graniţa cu Croaţia dacă va fi necesar. Ea a spus că Slovenia nu doreşte să devină un cămin pentru migraţia ilegală.
Între timp, Bulgaria, ţară candidată la Schengen, a înregistrat din vara anului 2022 un număr tot mai mare de migranţi care încearcă să treacă ilegal frontiera externă a UE dinspre Turcia. În ultimele săptămâni, au avut loc zilnic accidente provocate de contrabandişti şi migranţi. În septembrie, a fost declarată pentru prima dată starea de urgenţă în trei regiuni din sudul Bulgariei din cauza presiunii crescute a migraţiei. Între timp, Europol a discutat cu Sofia despre formarea unor echipe comune de intervenţie la frontieră.
Conţinutul articolului este bazat pe ştiri AFP, ANSA, Belga, BTA, dpa, EFE, FENA, HINA, STA, Tanjug, agenţii participante în proiectul European News Room (enr).