Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a pus pe pauză organizarea alegerilor din Găgăuzia, după ce a suspendat executarea hotărârilor prin care Adunarea Populară din Găgăuzia a creat o așa-numită „Comisie Electorală Centrală”. Decizia instanței este irevocabilă și reprezintă un verdict dur asupra unei construcții juridice considerate ilegale, care risca să compromită întregul proces electoral din autonomie.
Mai exact, judecătorii au admis recursul Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și au constatat că hotărârile din 16 decembrie 2025, adoptate de APG, contravin direct Codului electoral al Republicii Moldova.
Legea în vigoare nu prevede existența unei „Comisii Electorale Centrale a Găgăuziei”, ci doar a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, integrat în sistemul național al organelor electorale. Mai mult, după intrarea în vigoare a noului Cod electoral, formarea oricărui organ electoral neprevăzut expres de lege este interzisă.
În motivarea sa, Curtea Supremă a reținut că executarea acestor hotărâri ar fi creat un risc real de anulare a viitoarelor alegeri și ar fi produs prejudicii ireparabile interesului public. Instanța a mai subliniat că noțiuni precum „candidat de bază” și „candidat de rezervă”, introduse de Adunarea Populară în procedura de desemnare a membrilor comisiei, nu există în legislația națională și nu pot produce efecte juridice.
Consecința directă a acestei decizii este una gravă: alegerile pentru noua legislatură a Adunării Populare a Găgăuziei nu pot avea loc până la soluționarea definitivă a cauzei pe fond, iar regiunea intră într-un vid juridic periculos, în care cetățenii sunt privați de dreptul la un proces electoral legal și legitim.
În centrul acestui eșec instituțional se află Gheorghi Leiciu, vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, considerat principalul autor și promotor al proiectului de creare a unei comisii electorale provizorii ilegale. Potrivit contextului politic regional și informațiilor publice, inițiativa a fost propusă și promovată la indicația condamnatului fugar Dmitri Constantinov, fost lider al Adunării Populare, care s-ar ascunde la moment în regiunea transnistreană.
Surse din regiune și evaluările experților în drept electoral indică faptul că structura creată la Comrat nu a fost gândită ca o instituție neutră, ci ca un mecanism de control politic asupra alegerilor, format din persoane loiale rețelei lui Ilan Șor. Această rețea este asociată cu cercul de influență al Evgheniei Guțul, bașcanul Găgăuziei, condamnată penal și aflată în detenție, fapt ce ridică semne de întrebare privind intenția reală din spatele acestei construcții juridice.
Decizia Curții Supreme demontează practic această schemă și confirmă că tentativa de a crea un organ electoral paralel a fost o încălcare flagrantă a legii. Experții avertizează că, dacă alegerile ar fi fost organizate sub controlul unei astfel de „comisii”, rezultatele ar fi fost inevitabil contestate, iar legitimitatea întregului scrutin ar fi fost pusă sub semnul întrebării.
În acest context, responsabilitatea politică pentru blocarea alegerilor revine direct conducerii Adunării Populare, în frunte cu Gheorghi Leiciu. În loc să respecte Codul electoral și să constituie legal Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, majoritatea de la Comrat a ales o soluție ilegală, care a dus la suspendarea procesului electoral și la adâncirea crizei instituționale din autonomie.
Cazul Găgăuziei nu mai este doar o dispută juridică, ci un test major pentru statul de drept în Republica Moldova. Verdictul Curții Supreme arată clar că procesul electoral nu poate fi capturat de grupuri politice cu interese obscure.
