Cum a ajuns fiica lui Ștefan cel Mare cea mai puternică femeie din Rusia. Povestea de roman a frumoasei Olena
Elena Mușat sau Olena cum a rămas cunoscută în istoria Rusiei a fost fiica lui Ștefan cel Mare și a ajuns una dintre cele mai puternice femei de la Moscova. Olena a avut o poveste de roman, cu episoade de mărire și decădere, dramă și intrigă.
Publicului larg îi sunt mai cunoscuți fiii lui Ștefan cel Mare, în special Bogdan al III lea „cel Chior”, care-i va urma la domnie, dar și Petru Rareș, fiul său nelegitim. Cunoscut este și Alexăndrel, fiul favorit, care a murit însă prematur fără să ajungă pe tron. Mai puțin cunoscute sunt însă fiicele marelui voievod moldovean. Dacă despre Ana și Maria, cele două fiice din ultima sa căsătorie, cu domnița munteancă Maria-Voichița, nu există niciun fel de date biografice, Ana murind, de altfel, în perioada adolescenței, Elena, fiica din prima căsătorie, a avut o viață de roman, marcată de intrigi, mărire și decădere. De altfel, din cauza situațiilor controversate în care a fost implicată Moldova a fost la un pas de război cu cnezatul Moscovei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Kievul anunţă că vrea să oblige Moscova, prin ofensiva în Rusia, la negocieri ‘echitabile’
Frumoasa prințesă cu sânge ucrainean
Elena sau Olena Voloșanca cum va rămâne cunoscută în istorie s-a născut în anul 1466, la Suceava. Era fiica lui Ștefan cel Mare cu Evdochia de Kiev, prima sa nevastă. Olena a fost botezată la Probota și era al doilea copil al marelui voievod, cu frumoasa domniță ucrainiancă. Evdockia, mama Olenei, era sora cneazului Kievului, Simion Olelkovici și a fost foarte iubită de marele voievod moldovean. Evdokia moare însă după numai cinci ani de căsătorie, probabil în urma unei nașteri cu mari complicații. Se spune că Olena semăna cu mama sa, iar relația cu tatăl a fost foarte strânsă, drept dovadă și corespondența intensă dintre cei doi, după ce tânăra prințesă se va fi căsătorit. Olena a crescut la Suceava, ca un copil cu statut înalt, beneficiind probabil și de oarecare educație. Alte amănunte nu sunt cunoscute despre copilăria și începutul adolescenței Olenei.
Cea mai puternică femeie din Rusia
Așa cum arată istoricii Alexandru Papadopol Callimachi şi Nicolae Iorga, Olena se căsătorește în perioada adolescenței cu un prinț rus. Mai precis este vorba despre Ioan cel Tânăr, fiul lui Ioan Vasilievici al III lea, cneazul Moscovei, una dintre cele mai puternice formațiuni politice din estul Europei. Practic, Olena se căsătorea cu prințul moștenitor urmând să ajungă la rândul său pe tronul Moscovei. Ștefan cel Mare o dă cu dragă inimă, mai ales că prințul rus era o partidă bună, iar o alianță cu Moscova, nu făcea decât să sporească prestigiul politic al Moldovei. La rândul lor moscoviții erau interesați de o alianță cu Moldova, care devenise una dintre cele mai puternice state creștine. Când s-a căsătorit cu prințul rus, Olena avea doar 15 ani. „Soarta celei dintâi fete a lui Ştefan, Elena, este cu totul dramatică şi viaţa ei întreagă se petrece într-o luptă din cele mai crâncene. Ea a fost măritată după Ioan cel Tânăr, fiul ţarului Ioan Vasilievici al III – lea, pe la anul 1481, muma ţarului mijlocind această căsătorie. Ducele Moscovei trimise pe boierul Mihail Pleşteev cu o întovărăşire numeroasă şi strălucită ca să ia pe mireasă şi să săvârşească logodna în Moldova în numele prinţului”,preciza A. D. Xenopol în „Istoria Românilor”.
Căsătoria a avut loc la Biserica de la Mirăuți, acolo unde era înmormântată și mama Olenei. Prințesa moldoveancă este trimisă apoi la Moscova cu proaspătul soț, alături de un alai impresionat și o zestre așiderea. Trei boieri de mare încredere, trimite Ștefan să-i fie alăturii fiicei, pe Lancu, Sânger și Gherasim. La un an după căsătorie, Olena naște un băiat, Dimitrie, moștenitorul principelui Ivan. Despre Olena se spune că era o femeie puternică, frumoasă și carismatică. Era foarte iubită de boierii ruși, de prinț dar și de socrul său, marele cneaz al Rusiei, Ivan al III lea. Acesta din urmă o numea cu afecțiune Olena „Voloșanca”, adică valaha, românca. Mai mult decât atât în anul 1498, fiul său Dimitrie a fost proclamat moștenitor al tronului Moscovei, după moartea prematură a lui Ivan cel Tânăr, tatăl său. ,„Dimitrie este recunoscut şi proclamat în mod solemn în catedrala Uspeniei din Moscova, la 3 septembrie 1498, de către marele cneaz Ivan al III- lea, ca urmaş al său pe tron”, arată şi Constantin C. Giurăscu. Olena devenise cea mai puternică femeie din Rusia.
Invidie, intrigă și crime la curtea Rusiei
După șapte ani de viață tihnită și mărire, Olena începe să facă cunoștință cu lumea intrigilor și a crimelor dinastice. Soacra sa, Sofia, o prințesă din neamul Paleologilor, o invidia pe Olena. Era cea de-a doua soție a cneazului Ivan al III lea, și dorea ca fiul ei Vasile să devină moștenitor al tronului. Se spune că Sofia a pus la cale și asasinarea lui Ivan cel Tânăr, tocmai pentru a face loc fiului ei Vasile. Maria Magdalena Szekely bănuieşte că prințul Ivan cel Tânăr ar fi fost otrăvit, în anul 1490, de un medic de origine evreiască numit Leon, plătit de cneaghina Sofia. Chiar și în aceste condiții Sofia Paleoloaga nu era agreată de boierii ruși, fiind înconjurată mai ales de sfetnici greci. Olena a avut câștig de cauză, mai ales datorită afecțiunii ce i-o purta socrul. În aceste condiții, fiul ei Dimitrie a fost ales moștenitor al tronului. În acel moment intrigile s-au întețit. „Stăpânitorul (n.r ţarul) află în curând despre un complot urzit de partidul Sofiei pentru a-l pierde pe Dimitrie, dar totodată a lua guvernarea din mâinile bătrânului bănuit că-l favoriza pe nepotul său. Ioan, descoperind uneltirea, puse mâna pe cei bănuiţi, le stoarse mărturisirea prin cumplite schingiuri şi îi pedepsi pe toţi cu pierderea vieţii”, preciza A.D. Xenopol. Sofia este alungată și închisă alături de fiul ei, într-o casă din Moscova. Olena părea că triumfase din nou. Lucrurile au luat însă, din nou, o întorsătură neobișnuită. Puterea fiicei lui Ștefan cel Mare, decade brusc, iar ea și fiul ei sunt întemnițați.
Decăderea Olenei, Moldova la un pas de război cu Moscova
În mod ciudat, fiul Olenei este dezmoștenit și alungat alături de mama sa. Unii specialiști spun că totul s-a întâmplat fiindcă Ivan al III lea, bătrânul cneaz al Moscovei dăduse în mintea copiilor, iar Sofia din domiciliul forțat și-a folosit aproape toată averea pentru a-i mitui pe boieri. Așa că se întoarce la palat, preia frâiele puterii și îl pune pe Vasile moștenitor. „În 1502, la 14 aprilie, se anulează hotărârea anterioară, succesor e proclamat Vasile, iar Dimitrie şi mama sa Olena sunt închişi într-o cetate”, precizează Constantin C. Giurăscu. Istoricul rus, George Vernadsky, a avansat ipoteza afilierii Olenei la un cult religios bizar. Este vorba despre cultul iudaizaților, schismatici interziși de Biserica Ortodoxă. Apartenența la acest cult ar fi adus decăderea Olenei. Prima variantă pare însă mai plauzibilă.
Citește și: Poliția înăsprește măsurile de control pe întreg teritoriul țării pentru a responsabiliza șoferii
Olena va muri în captivitate. Fiul ei Dimitrie va fi eliberat, atunci când pe patul de moarte, Ivan al III lea, a avut un moment de luciditate și a recunoscut greșeala. Olena, marea cheaghină a Moscovei, a murit în detenție, în anul 1405. Tatăl ei, s-a interesat constant de soarta ei și a nepotului, mai ales că nu mai primea depeșe de la fiica sa. Acesta îi cere veşti lui Mengli Ghirei, hanul tătar. „Vor fi în viaţă, fiica şi nepotul meu?”. În cele din urmă află de la spionii săi, ce s-a întâmplat cu fiica și neptul său. Unii specialiști spun că marele voievod al Moldovei s-a pregătit de război de Moscova și că doar problemele sale de sănătate l-au împiedicat să pornească într-o nouă campanie. „Neputând da însă alt curs răzbunării sale, din cauza complicaţiunilor în care se afla cu polonii, se mulţumeşte a opri pe solii lui Ioan al III – lea împreună cu meşterii pe care acesta îi aducea din Italia în statul său”, scria Xenopol.
