Sancțiunile impuse de administrația Trump împotriva sectorului energetic rus încep să producă efecte concrete, cu impact direct asupra finanțelor Kremlinului. Gigantul petrolier rus Lukoil a acceptat să își vândă activele din afara Rusiei către o firmă americană de investiții, într-o tranzacție evaluată la aproximativ 22 de miliarde de dolari.
Decizia vine după impunerea unor sancțiuni americane de tip „blocking”, care au înghețat bunurile aflate în SUA sau sub control american și au forțat ieșirea din investițiile respective, arată o analiză Newsweek.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
De ce Lukoil este o țintă-cheie
Lukoil este cea mai mare companie non-statală din Rusia în funcție de venituri și s-a remarcat, timp de decenii, printr-o prezență internațională extinsă. Spre deosebire de giganți controlați de stat, precum Rosneft, Lukoil a investit masiv în afara Rusiei, cu rafinării în Europa, active de producție în Orientul Mijlociu și rețele de benzinării pe mai multe continente.
În Statele Unite, compania deține aproximativ 200 de stații de carburanți, în special în New Jersey, New York și Pennsylvania. Această expansiune externă a adus ani la rând venituri stabile în Rusia, sub formă de dividende și taxe, și a oferit Moscovei un instrument de influență economică în afara granițelor.
Sancțiuni extinse, impact real
Administrația Trump a impus sancțiunile în octombrie 2025, într-un efort de a spori presiunea financiară asupra Moscovei din cauza războiului din Ucraina. Marea Britanie a urmat rapid, introducând restricții similare și vizând inclusiv zeci de petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosită pentru a ocoli limitele impuse exporturilor de petrol.
Măsurile americane au „blocat” toate proprietățile și interesele Lukoil aflate pe teritoriul SUA sau aflate sub control american, inclusiv active ale filialelor și entităților afiliate. Practic, acestea au fost înghețate și nu mai pot fi utilizate sau transferate.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a descris Lukoil drept parte a „mașinăriei de război a Kremlinului” și a adăugat: „Acum este momentul să se oprească uciderile și să existe o încetare imediată a focului”.
„Am simțit că a venit momentul”
Întrebat despre decizia de a impune sancțiuni, președintele Donald Trump, criticat anterior pentru poziții oscilante față de Rusia, a explicat: „Am simțit pur și simplu că a venit momentul. Am așteptat mult timp. Am crezut că vom merge mult mai departe înainte de Orientul Mijlociu”.
La rândul său, Departamentul Trezoreriei a transmis că aceste măsuri „cresc presiunea asupra sectorului energetic al Rusiei și slăbesc capacitatea Kremlinului de a genera venituri pentru mașinăria sa de război și de a-și susține economia fragilizată”.
Reacția Moscovei nu a întârziat. Dmitri Medvedev, aliat apropiat al lui Vladimir Putin, a scris pe X că „deciziile luate reprezintă un act de război împotriva Rusiei” și că „Trump este acum pe deplin solidar cu Europa nebună”.
O lovitură grea pentru bugetul Rusiei
Vânzarea activelor externe ale Lukoil reduce semnificativ sursele de venit ale statului rus într-un moment extrem de sensibil. Operațiunile internaționale ale companiei aduceau profituri constante, care se întorceau în Rusia prin dividende și taxe corporative. Pierderea acestora limitează drastic capacitatea Moscovei de a obține venituri din afara granițelor.
Potrivit Reuters, veniturile bugetului federal rus din taxele pe petrol și gaze ar urma să scadă cu 46% în această lună față de ianuarie anul trecut, până la aproximativ 420 de miliarde de ruble (5,41 miliarde de dolari), cel mai scăzut nivel din august 2020.
În condițiile în care aproximativ o treime din veniturile bugetare ale Rusiei provin din sectorul energetic, iar cheltuielile de război au crescut masiv, sancțiunile afectează nu doar efortul militar actual, ci și opțiunile financiare ale Kremlinului pe termen lung.
Presiune economică și negocieri fără progres
În paralel, administrația Trump încearcă să relanseze negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Oficialii americani și europeni vorbesc despre un anumit impuls diplomatic, dar fără progrese pe tema centrală: viitorul teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Analiștii consideră că Putin nu are motive reale să facă concesii, mizând pe erodarea unității occidentale și pe diminuarea sprijinului militar pentru Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că următoarea rundă de discuții între SUA și Rusia este programată provizoriu pentru 1 februarie și a cerut devansarea întâlnirii. El a reiterat apelurile pentru sancțiuni mai dure, argumentând că doar o presiune economică suplimentară poate forța Kremlinul să accepte concesii reale – iar cazul Lukoil pare să îi susțină poziția.
