Timp de cel puțin 13 luni la rând, lumea s-a scufundat sub o căldură aproape record.
Consecințele au fost mortale și haotice, temperaturile ridicate nu numai că au perturbat viața de zi cu zi și au dăunat sănătății, dar au alimentat și o serie de alte fenomene meteorologice extreme distructive, de la uragane la incendii, secetă și inundații, potrivit stiripesurse.
Citește și: Kievul anunţă că vrea să oblige Moscova, prin ofensiva în Rusia, la negocieri ‘echitabile’
Chiar și în timp ce multe persoane din industria modei se pregătesc pentru vacanța de vară, vremea toridă a afectat destinațiile populare de vacanță, relatează BoF.
Impactul real și costul financiar al creșterii temperaturilor asupra obiceiurilor de cumpărare, lanțurilor de aprovizionare și sănătății lucrătorilor este ceva cu care o mare parte din industrie trebuie încă să se confrunte.
În cazul în care industria nu ia măsuri de protecție împotriva acestor fenomene extreme, temperaturile ridicate și inundațiile din doar câteva țări producătoare cheie ar putea reduce veniturile din exporturile din sectorul confecțiilor cu 65 de miliarde de dolari până în 2030, ar putea împiedica crearea unui milion de locuri de muncă și ar putea afecta în mod semnificativ profiturile operaționale ale mărcilor expuse, conform unui studiu publicat anul trecut de Institutul Global pentru Muncă al Universității Cornell și de firma de investiții Schroders.
De ce nu se vorbește mai mult despre asta în modă?
În mijlocul unei avalanșe de teleconferințe privind câștigurile din ultima lună, vremea abia a apărut pe ordinea de zi. În schimb, directorii s-au concentrat asupra încrederii scăzute a consumatorilor, asupra mișcărilor geopolitice și asupra prezentării planurilor lor de a traversa o a doua jumătate a anului incertă.
Acest lucru nu este pe deplin surprinzător. Spre deosebire de incendii, uragane și inundații, căldura este o amenințare în mare parte invizibilă. Senzația de căldură este o experiență umană obișnuită, iar simptomele stresului termic trec adesea neobservate până când este prea târziu.
Între timp, companiile nu colectează în mod sistematic date cu privire la modul în care creșterea temperaturilor le afectează forța de muncă sau afacerile, ceea ce face dificilă interpretarea de către directori și investitori a modului în care trebuie să se gândească la impactul acesteia.
Rezultatul este că, în timp ce titlurile de ziare trag semnale de alarmă cu privire la temperaturile extreme, consecințele acestora pentru industrie trec neobservate.
Ce ar trebui să facă industria în această privință?
Asigurarea viitorului industriei necesită o combinație de acțiuni preventive și de adaptare.
Acest lucru va însemna investiții costisitoare pentru sporirea rezistenței la schimbările climatice în întregul lanț de aprovizionare și modernizarea fabricilor cu sisteme de răcire – o măsură care implică și compromisuri climatice, deoarece mai mult aer condiționat înseamnă și mai multe emisii.
Când vine vorba de condițiile de muncă din fabricile de confecții, clima tinde, de asemenea, să ocupe un loc secundar, atât pentru producători, cât și, adesea, pentru lucrătorii înșiși.
„Cea mai mare problemă pentru un lucrător va fi că nu câștig suficient pentru a-mi hrăni familia, că locul meu de muncă nu este sigur și că este foarte cald, ceea ce înrăutățește situația”, își amintește Kent că a auzit de la reprezentanții sindicali din Bangladesh.
Lanțurile de aprovizionare inteligente și flexibile și gestionarea stocurilor vor ajuta mărcile să facă față perturbărilor legate de condițiile meteorologice și cererii volatile a consumatorilor, existând oportunități potențiale de piață pentru îmbrăcămintea și produsele de îngrijire a pielii care protejează de soare.
Citește și: Poliția înăsprește măsurile de control pe întreg teritoriul țării pentru a responsabiliza șoferii
Există, de asemenea, măsuri relativ simple care pot face o diferență imediată. Printre acestea se numără oferirea angajaților de timp suficient pentru pauze, acces la apă și o zonă răcoroasă pentru a le lua.
Din ce în ce mai mult, guvernele din întreaga lume intervin pentru a stabili standarde mai clare privind condițiile de muncă atunci când mercurul crește.
Industria ar trebui să sprijine astfel de măsuri și să militeze pentru mai multe politici care să sprijine atât decarbonizarea, cât și adaptarea.
Luna trecută, ONU a lansat primul său apel la acțiune privind căldura extremă, ilustrând urgența tot mai mare a problemei. Apelul a fost lansat în paralel cu un nou raport al Organizației Internaționale a Muncii, care a constatat că peste 70 % din forța de muncă la nivel mondial este acum expusă riscului de căldură extremă.
„Căldura este în toi”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Lumea trebuie să facă față provocării reprezentate de creșterea temperaturilor”.