O dezbatere tot mai înfierbântată se semnalează pe tema modului prin care s-ar putea pune capăt războiului din Ucraina – o discuție intensificată și de avansul sub așteptări al contraofensivei ucrainene, dar și de un sprijin american contestat pentru continuarea ajutorului acordat acestei țări. Un sondaj din data de 4 august, lansat de CNN, constata că, în rândul liberalilor, 69% dintre ei sprijină finanțarea suplimentară, dar, dintre conservatori, numai 31% sprijină un asemenea demers, scrie THE NEW YORK TIMES, potrivit RADOR.
Cei care propun un armistițiu afirmă că o victorie clară a vreuneia dintre părți este extrem de improbabilă, ei susținând că, cu cât tot acest măcel și toate aceste distrugeri se vor fi încheiat, cu atât mai mult Ucraina poate începe consolidarea unui anume fel de stat democratic și prosper care să demonstreze o victorie morală asupra Rusiei.
Adversarii afirmă că un armistițu ar comepensa efectiv agresiunea Rusiei prin niște cuceriri teritoriale semnificative, și numai o victorie militară decisivă asupra Rusiei l-ar putea împiedica pe Vladimir Putin sau pe succesorii acestuia să facă noi cuceriri teritoriale. Discuțiile au fost complicate de afirmația lui Donald Trump, potrivit căreia el ar putea pune capăt războiului în 24 de ore, dar și de opozița față de ajutorul acordat în continuare Ucrainei, manifestată de alți candidați republicani la președinție. Asta îi oferă Rusiei un puternic motiv ca să nu înceapă negocieri decât după alegerile din 2024.
Citeşte şi: Ambasadorul american la Chișinău: Multe persoane din R. Moldova încearcă să submineze reforma din justiție
Orice discuții pe tema unui armiostițiu și orice alte negocieri sunt premature, niciuna dintre părți nu se arată pregătită să negociezee, iar Statele Unite nu se află în situația de a le putea convinge să vină la masa tratativelor. Putin, care a optat pentru lansarea acestui război, i-ar putea pune capăt chiar astăzi, cerând pur și simplu retragerea trupelor. Totuși, el continuă să revendice aproape o cincime din teritoriul Ucrainei și nu s-a arătat interesat de un armistițiu. El a mizat pe faptul că timpul va eroda angajamentul Occidentului față de Ucraina și, cel mai probabil, ar putea considera orice avans spre un armistițiu drept o confirmare a faptului că strategia sa funcționează.
Or, atâta vreme cât Rusia nu este pregătită să discute, nici președintele ucrainean, Volodimir Zelenski,, care și-a declarat public obiectivul de a-I alunga pe ruși de pe tot teritoriul ucrainean, inclusiv din Crimea și Donbas, nu va face asta, Cedarea oricărui teritoriu în fața ocupantului rus este de necocnceput pentru Zelenski și pentru ucraineni, iar ei nu vor accepta un armistițiu pe care Putin l-ar putea folosi doar ca să se regrupeze și să atace din nou.
Momentul în care ambele părți ar ajunge la concluzia că nu mai au nimic de câștigat pe câmpul de luptă – cel mai probabil, o condiție prealabilă pe care fiecare dintre părți și-ar putea-o imagina – încă pare departe.
Poziția președintelui Biden pe tema încheierii războiului, o poziție împărtășită și de aliații Americii, a fost aceea de a-I acorda țării armament și resurse ca să se poată autoapăra, astfel încât, la momentul potrivit, țara să se afle “pe cea mai puternică poziție posibilă la masa tratativelor”. Dar decizia cu privire la negocieri aparține Ucrainei, după cum scria Biden într-un eseu transmis redacției The New York Times în luna mai, iar el a reiterat de mai multe ori următoarele: “Nu voi exercita presiuni asupra guvernului ucrainean – atât pe plan public, cât și privat – ca să facă vreo concesie teritorială”.
Deși redacția noastră a contestat o serie de decizii ale lui Biden, cum ar fi utilarea armatei ucrainene cu mine cu fragmentație, suntem de acord cu el atunci când spune că “ar fi o greșeală și ar fi contrară oricăror principii” exercitarea unor presiuni pentru a convinge vreo țară să negocieze pe tema teritoriului său suveran.
Ucraina merită sprijinul deplin împotriva invaziei neprovocate a Rusiei or, este în interesul național al Americii să se afle în fruntea aliaților săi din cadrul NATO pentru a demonstra că nu va tolera ambițiile revanșarde ale lui Putin. Este vorba despre o demonstrație a atașamentului și a sprijinului Americii față de democrație, demnă de urmărit și de alți eventuali agresori.
Totuși, susținerea fermă a Ucrainei nu poate duce la o dezbatere deschisă pe tema gradului de sprijin al Americii și nici nu ar putea elucida încheirea războiului. Dimpotrivă, un angajament de o asemenea importanță și cu asemenea consecințe necesită o dezbatrere care să justifice sprijinul populației, în special în politicile atât de variate din ziua de azi.
Discuțiile dintre Departamentul de Stat al SUA și Ucraina pe tema angajamentelor pe termen lung în privința securității s-au semnalat la începutul lunii august, concentrându-se asupra asigurării unor forțe ucrainene capabile să apere Ucraina în momentul de față și să descurjaeze pe viitor agresiunea rusă. Cele două țări lucrează la un memorandum, care ar fi important mai ales în privința politizării crescânde a ajutorului acordat Ucrainei și în privința ostilității manifestate de Dreapta. Redactarea unui acord ar trebui să fie o prioritate pentru administrație, iar Congresul trebuie informat mereu în legătură cu progresul înregistrat.
În concluzie, nu se poate spune în niciun fel cât va mai dura până când tratativele de pace să apară la orizont. Datoria Americii este aceea de a se asigura că, la capătul tuturor acestor eforturi, Ucraina va ajunge puternică și liberă, iar sprijinul poate fi susținut numai prin discuții deschise, cu un public informat.