Invenția aerului condiționat, aparatul care face zilele de vară mai suportabile, este atribuită inginerului american Willis Haviland Carrier, care a creat primul sistem modern de aer condiționat în 1902.
Patru ani mai târziu, în 1906, Stuart Cramer, un inginer de la o fabrică de textile, a introdus termenul „aer condiționat”. Prima unitate rezidențială a fost instalată în 1914 și necesita o cameră proprie, costând între 10.000 și 50.000 de dolari. Din 1947, unitățile de aer condiționat au devenit mai compacte și mai accesibile, iar până în anii 1960, majoritatea locuințelor noi din Statele Unite erau dotate cu aer condiționat, popularizându-se ulterior la nivel global. Totuși, primele instalații de aer condiționat din SUA au fost utilizate în spitale și fabrici, conform Descoperă.ro, potrivit stiripesurse.
Citește și : Mircea Geoană contraatacă după acuzațiile de plagiat
Înainte de apariția aerului condiționat, oamenii utilizau diverse strategii pentru a înfrunta căldura, de la adaptarea hainelor la relocare și utilizarea ventilatoarelor de mână. Oamenii purtau haine din materiale ușoare precum inul și bumbacul vara pentru a rămâne răcoroși, iar femeile coloniale își permiteau să poarte îmbrăcăminte minimă în spațiile private pentru a se răcori.
Familiile bogate și fermierii se mutau în zone de coastă sau la munte în timpul verii, iar locuitorii urbani căutau refugiu în case de vară. Odată cu producția în masă a automobilelor, acestea au devenit centrul unui nou tip de turism accesibil, inclusiv campingul cu mașina și motelurile cu aer condiționat.
Ventilatoarele de mână, realizate din mătase sau hârtie, erau folosite pentru a crea o briză și a menține răcoarea, având și roluri sociale și culturale. La sfârșitul secolului al XIX-lea, producția în masă de evantaie pliabile din hârtie a permis utilizarea acestora pentru publicitate și campanii politice.
În 1786, John Cram a creat un aparat de ventilare manuală pentru scaune, iar Benjamin Franklin a inventat un balansoar cu ventilator. În 1905, Emerson Electric Mfg. Co. a creat un ventilator electric, iar E. Paillard & Co., Ltd. și Lake Breeze Motor Company au produs ventilatoare de masă alimentate cu kerosen, alcool și gaz.
Pentru a evita încălzirea locuințelor în timpul gătitului, oamenii foloseau bucătării de vară separate sau găteau în perioadele mai răcoroase ale zilei. Verandele și spațiile de locuit în aer liber ofereau o alternativă răcoroasă, iar unii dormeau pe verande sau terase pentru a scăpa de căldura interioară.
Strategiile arhitecturale și obloanele cu lamele contribuiau la menținerea răcorii, iar locuințele erau construite cu ferestre mari pentru a stimula ventilația naturală. Oamenii cultivau plante în jurul caselor pentru a beneficia de umbra lor.
Citește și : Comisia Europeană a dat alerta economică: Turismul în UE s-ar putea prăbuși din cauza încălzirii globale
Răcitoarele cu sistem de evaporare, cunoscute și sub numele de „răcitoare de mlaștină”, foloseau apă sau gheață pentru a reduce temperatura interioară. În 1881, inginerii Marinei SUA au folosit un ventilator și gheață pentru a-l menține răcoros pe președintele James A. Garfield în timpul convalescenței sale.
O altă metodă de a scăpa de căldură era ieșitul la film. Începând cu 1922, au fost introduse sisteme moderne de aer condiționat în teatrele din Statele Unite, popularizându-se astfel ideea de a merge la cinema în zilele caniculare.