Cererea Turciei de a adera la alianța BRICS este o mișcare considerată atât strategică, cât și simbolică, pe măsură ce statul aflat pe două continente cu 85 de milioane de locuitori face pași tot mai mari în ceea ce privește influența globală, potrivit unei analize publicate de CNBC.
”Președintele nostru și-a exprimat deja de mai multe ori dorința de a deveni membru al BRICS. Cererea noastră în această privință este clară, iar procesul se desfășoară în acest cadru”, a declarat jurnaliștilor, la începutul lunii septembrie, un purtător de cuvânt al partidului AK, aflat la putere în Ankara. Acesta a confirmat informația transmisă inițial de Bloomberg privind cererea oficială de aderare, potrivit stiripesurse.
Citește și: Crește nemulțumirea rușilor. Putin nu a mai fost așa de puțin popular de la mobilizarea parțială din 2022
Acronimul BRICS vine de la Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. Acestea s-au reunit într-o alianță a piețelor emergente care încearcă să își aprofundeze legăturile economice, iar anul acesta s-au alăturat alte patru state: Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite.
BRICS funcționează ca o contrapondere la organizațiile conduse de Occident, precum UE, G7 și chiar NATO, deși îi lipsesc structura formală și mecanisme de funcționare standardizate.
Pentru Turcia, un aliat tradițional al Occidentului și membru NATO din 1952, decizia de a adera la BRICS este „în conformitate cu parcursul său geopolitic mai larg: poziționarea ca actor independent într-o lume multipolară și chiar devenirea unui pol de putere în sine”, a declarat George Dyson, analist la Control Risks.
„Acest lucru nu înseamnă că Turcia se îndepărtează complet de Occident, dar Turcia dorește să promoveze cât mai multe legături comerciale și să urmărească oportunități în mod unilateral, fără a fi constrânsă de alinierea occidentală. Este cu siguranță simbolic, prin faptul că Turcia demonstrează exact acest lucru – că nu este constrânsă de legăturile sale bune cu Occidentul”, a adăugat Dyson.
În ciuda faptului că a fost aliniată timp de decenii cu Europa de Vest și SUA, Turcia s-a confruntat cu o respingere constantă a aderării la UE, ceea ce a iritat Ankara.
Ambasadorul Matthew Bryza, fost oficial al Casei Albe și al Departamentului de Stat, a declarat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan și guvernul său „par să fie motivați în principal de doi factori: O tradiție strategică de asigurare a intereselor naționale și o dorință de a speria puțin Occidentul, atât din joc psihologic-emoțional, cât și ca tactică de negociere pentru a obține concesii”.
În ultimii ani, Turcia și-a extins rolul în diplomația globală: și-a îmbunătățit relațiile cu puteri regionale precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Egiptul și a intermediat acorduri de schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia.
Ankara refuză, de asemenea, să ia parte la sancțiuni împotriva Rusiei – o poziție care îi irită pe aliații săi occidentali, dar care o ajută să își mențină o poziție independentă ca așa-numită „putere de mijloc”, pe care o consideră benefică pentru relațiile sale cu China și cu Sudul Global.
În acest scop, „orice nou membru BRICS este în mod evident dornic să profite de unitatea mai puternică a economiilor emergente pentru a reduce dependența de economiile dezvoltate, în special de Statele Unite”, a declarat Arda Tunca, economist și consultant independent stabilit în Turcia.
Demers anti-occidental?
Tunca a remarcat că poziția unică a Turciei în lume este un „punct de discuție delicat”, deoarece țara are „probleme politice grave cu UE și Statele Unite”, în ciuda alianțelor sale occidentale. Partidul de guvernământ din Turcia, care a condus țara timp de 22 de ani, este „ideologic mai aproape de Est decât de Vest. Turcia a vrut să urce în trenul BRICS înainte de a fi târziu. Este prea devreme să menționăm că BRICS poate deveni o alternativă la Occident, dar intenția este în mod clar de a se opune Occidentului sub conducerea Chinei”, a spus Tunca.
Citește și: Vladimir Zelenski: Ucraina are ”nevoie de o nouă energie” după doi ani şi jumătate de război cu Rusia
Un aspect important este că apartenența la BRICS le permite membrilor săi să facă schimburi comerciale în alte monede decât dolarul. Acest lucru vizează reducerea dependenței de sistemul condus de SUA și nașterea unui sistem cu mai multe caracteristici multipolare. Faptul că BRICS este condus de China îi face pe unii din Occident să fie precauți, pentru că văd în acest lucru un potențial câștig pentru Beijing.
Erdogan a vorbit despre dorința sa de a se alătura BRICS cel puțin din 2018. În iunie, ministrul turc de externe Hakan Fidan a vizitat atât China, cât și Rusia, cea din urmă pentru un summit BRICS+, în timpul căruia președintele rus Vladimir Putin a declarat că „salută” interesul Turciei de a adera la alianță. La momentul respectiv, ambasadorul de atunci al SUA în Turcia, Jeff Flake, a declarat într-un interviu că speră ca Turcia să nu adere la grup, dar a adăugat că nu crede că acest lucru ar avea un impact negativ asupra alinierii Turciei la Occident.