Cum se formează grindina și care sunt consecințele asupra naturii
Grindina, adesea denumită popular „ploaia cu piatră”, reprezintă unul dintre fenomenele meteorologice cele mai distrugătoare, în special în sezonul cald. În România și în țările învecinate, grindina provoacă pagube semnificative asupra recoltelor și bunurilor. Înțelegerea modului în care se formează acest fenomen ne poate ajuta să ne protejăm mai bine, scrie playtech.ro.
Grindina este compusă din granule sau fragmente neregulate de gheață, cu diametre ce variază între 5 și 50 mm, dar în cazuri extreme, pot depăși chiar și 0,5 kg. Aceste bucăți de gheață se formează în norii Cumulonimbus, asociați adesea cu furtuni puternice.
Ce este grindina și cum se formează
În partea mijlocie a norilor Cumulonimbus, există picături de apă suprarăcită, care rămân în stare lichidă chiar și la temperaturi sub zero grade Celsius. Aceste picături îngheață la coliziunea cu particulele solide prezente în nori, formând astfel granule de gheață.
Curenții ascendenți din interiorul norilor joacă un rol crucial în formarea grindinei. Atunci când acești curenți sunt suficient de puternici, pot transporta granulele de gheață către partea superioară a norului. Aici, granulele sunt acoperite cu straturi succesive de gheață, în funcție de concentrația picăturilor și a vaporilor de apă. Gheața poate fi opacă sau translucidă.
Citește și: Furtună pe străzile Chișinăului. Mai multe ulițe s-au transformat în râuri
În furtunile severe, viteza curenților ascendenți poate depăși 150 km/h, permițând granulelor de grindină să fie antrenate de mai multe ori spre partea superioară a norului. Acest ciclu repetat de ascensiune și descensiune determină creșterea dimensiunii granulelor de gheață.
:format(webp):quality(80)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2024/06/Procesul-de-formare-a-grindinei-in-cadrul-unui-nor-Cumulonimbus-800x464.jpg)
Procesul de formare a grindinei în cadrul unui nor Cumulonimbus. (Sursă imagine: Meteo & Radar)
Căderea grindinei și efectele sale
În cele din urmă, atunci când granulele devin prea grele pentru a fi susținute de curenții ascendenți, acestea cad la sol împreună cu ploaia. Curentul descendent de aer rece, format prin căderea precipitațiilor, generează intensificări de vânt caracteristice furtunilor.
Grindina cade doar la temperaturi de peste 0 grade Celsius și numai din norii Cumulonimbus, spre deosebire de alte forme de precipitații solide precum ninsoarea sau măzărichea. Acest fenomen este întâlnit preponderent în sezonul cald, fiind asociat cu ploi torențiale, descărcări electrice și vijelii.
Deși posibilitatea producerii grindinei și dimensiunea acesteia poate fi estimată cu 24-48 de ore în avans, zonele afectate efectiv pot fi determinate doar atunci când furtuna este deja formată. Din acest motiv, este indicat să evităm deplasările în zone expuse în perioadele cu risc de grindină.
Măsuri de protecție
Pentru a ne proteja bunurile, este important să utilizăm materiale care pot atenua impactul greloanelor de gheață. De exemplu, acoperirea mașinilor cu pături groase sau alte materiale poate preveni deteriorările cauzate de grindină. În agricultură, fermierii pot folosi plase speciale care nu permit trecerea grindinei, protejând astfel culturile.
Grindina reprezintă un fenomen meteorologic complex, dar înțelegerea procesului său de formare și adoptarea măsurilor de protecție adecvate pot reduce semnificativ pagubele asupra recoltelor și bunurilor personale.
