Curtea Constituțională a pronunțat hotărârea a două modificări efectuate de Parlament, în 2022, la legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Sesizarea CC a fost declarată inadmisibilă referitor la interpretarea articolelor 122 alin. (1) și 136 alin. (2) din Constituție și sesizarea privind controlul constituționalității hotărârii CSM privind numirea Vioricăi Puica în funcția de judecătoare a CC.
„Numirea (Vioricăi Puica n.r.) a fost precedată de modificări legislative, în special la legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, care au redus cvorumul necesar pentru luarea deciziilor în cadrul CSM. Acest fapt, în opinia mea, afectează legitimitatea procesului, încălcând principiul non-corporativismului în luarea deciziilor.
De asemenea, am cerut declararea ca neconstituțională a deciziei CSM privind numirea judecătorilor la Curtea Constituțională, invocând interpretarea unor articole din Constituție (art. 122 și 136).
Rămâne de văzut dacă un Consiliu Superior al Magistraturii, într-o componență redusă și fără judecători numiți din alte instanțe, poate examina chestiuni importante precum numirea unui judecător la CC”, a scris partidul Renaștere, care face parte din blocul „Victorie” al lui Ilan Șor, pe rețelele de socializare.
Curtea a notat că ,,Autoritățile din domeniul audiovizualului au obligația să supravegheze modul în care furnizorii de servicii media audiovizuale prezintă concurenții electorali și să identifice manipulările sau favoritismele, pe baza analizelor efectuate. Monitorizarea sistematică a furnizorilor de servicii media audiovizuale ajută organismele de reglementare să identifice neconformitățile și să ia măsuri prompte de remediere. În timpul alegerilor, rezultatele acestei analize demonstrează modul în care mass-media audiovizuală se comportă și informează publicul și concurenții despre aspectele relevante. Astfel, o conduită corectă a mass-media față de toate partidele politice și candidați, precum și o conduită corectă a mass-media în prezentarea informațiilor care sunt relevante pentru opțiunile electorale sunt esențiale pentru asigurarea unor alegeri democratice corecte. Pentru un proces electoral liber și just este necesar ca furnizorii de servicii media să trateze cu obiectivitate toți concurenții și să depună eforturi pentru a prezenta reportaje prompte, corecte și nepărtinitoare, legate de toate evoluțiile politice și electorale. Curtea a avut în vedere faptul că autoritățile statului au obligația pozitivă de a asigura informarea corectă a cetățenilor. Astfel, dispozițiile legale care restricționează intervențiile directe sau indirecte ale grupurilor de inițiativă, ale concurenților electorali, ale participanților la referendum în afara programelor audiovizuale stabilite expres în declarațiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media contribuie la asigurarea unei campanii electorale echitabile și la prevenirea manipulării mediilor de comunicare în scopuri politice.”
Hotărârea Curții:
Pornind de la argumentele invocate:
Curtea a admis sesizările privind excepțiile de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 90 alin. (2) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022, ridicate de dl avocat Dumitru Pavel, în interesele ÎCS „Reforma Art” SRL, parte în dosarele nr. 3-185/2023, nr. 3-214/2023, nr. 3-220/2023 și nr. 3-207/2023, pendinte la Curtea de Apel Chișinău, și, respectiv, de dl avocat Vitalie Enachi, în interesele AO „Media Alternativă”, parte în dosarul nr. 3-195/2023, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.
Curtea a declarat neconstituţional textul „În serviciile media audiovizuale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali (candidaţii în alegeri), participanţii la referendum, reprezentanţii şi persoanele de încredere ale acestora nu pot avea intervenţii directe sau indirecte şi nu pot fi vizaţi de terţi în alte programe audiovizuale decât cele cu caracter electoral, stabilite expres în declaraţiile politicilor editoriale ale furnizorilor de servicii media.” din articolul 90 alin. (2) din Codul electoral.
Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.