Curtea de Conturi constată deficiențe în administrarea veniturilor bugetare de către Serviciul Vamal
Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul auditului conformității asupra administrării veniturilor bugetului de stat de către Serviciul Vamal în perioada 2023-2024.
Realizarea acestei misiuni de audit a fost determinată de importanța și ponderea semnificativă a veniturilor colectate de Serviciul Vamal la bugetul de stat, parte integrantă a bugetului public național. Astfel, în baza Programelor de activitate pentru anii 2024 și 2025, Curtea de Conturi a efectuat auditul menționat, având ca obiectiv principal evaluarea conformității proceselor de administrare a veniturilor bugetare de către Serviciul Vamal, în raport cu prevederile cadrului normativ în vigoare.
Ca urmare a auditării conformității procesului de administrare a veniturilor bugetului de stat de către Serviciul Vamal în perioada 2023-2024, în aria de audit stabilită au fost identificate unele neconformități, principalele rezumându-se la următoarele:
Prognozarea imprecisă a veniturilor vamale ceea ce a influențat execuția bugetară prin neatingerea nivelului de acumulare integrală a veniturilor aprobate prin Legea bugetului de stat cu circa 1.087,3 milioane lei în anul 2023, iar în anul 2024 cu 143,5 milioane lei;
Rezerve în estimarea veniturilor pentru anumite categorii de plăți administrate de Serviciul Vamal a condiționat neexecutarea indicatorilor bugetari precizați. Astfel, deși veniturile aprobate au fost ajustate de trei ori în legile bugetului pentru anii 2023 și 2024, unele categorii de venituri au fost supraexecutate cu 1.133 milioane lei, în timp ce altele au fost subexecutate cu 2.363,8 milioane lei. Ca urmare, în anul 2023 nu a fost executată TVA cu 1.781,6 milioane lei, taxa vamală cu 98,5 milioane lei, accize la produse petroliere importate cu 24,8 milioane lei, iar în anul 2024, nu au fost executate accizele la produsele petroliere importate cu 24,8 milioane lei, la produsele din tutun cu 251,8 milioane lei, accize pentru autoturisme – 196,3 milioane lei, accize pentru gaze lichefiate – 4,6 milioane lei, bere importată – 2,5 milioane lei, vinuri și alte produse importate – 0,7 milioane lei, taxa pentru proceduri vamale – 2,2 milioane lei, și venituri din confiscări definitive – 0,8 milioane lei;
Menținerea, pe parcursul mai multor ani, a neconcordanțelor dintre datele Ministerului Finanțelor din „Informația privind descifrarea sumelor achitate în avans ale drepturilor de import/export” și cele din sistemul informațional „Economist” al Serviciului Vamal. Aceste discrepanțe sunt cauzate, în principal, de achitările în avans efectuate de agenții economici și persoanele fizice în ultimele zile ale anului bugetar, care, nefiind procesate prin sistemul trezorerial în același exercițiu, sunt înregistrate în ziua întâi a noului an bugetar. Astfel, pentru anul 2024, auditul a constatat diferențe între veniturile înregistrate la începutul și la sfârșitul perioadei de gestiune, în sumă de 26,8 milioane lei, respectiv 7,3 milioane lei;
Creanțele contribuabililor față de bugetul de stat la 31.12.2024 au constituit 453,9 milioane lei, inclusiv plăți de bază în sumă de 270,2 milioane lei, amenzi – 65,9 milioane lei, și majorări de întârziere – 117,9 milioane lei, atestându-se menținerea unor datorii în sumă de 183,4 milioane lei cu termenul de prescripție de 6 ani expirat, ceea ce indică rezerve la disciplina de plată în aspectul acumulării restanțelor;
37 de agenți economici cu datorii vamale în sumă de 57 milioane lei, raportate Ministerului Finanțelor la 31.12.2024, au fost radiați din Registrul de stat al unităților de drept al Agenției Servicii Publice, ceea ce nu corespunde cu informația deținută și raportată de Serviciul Vamal ca măsuri de executare silită privind plata impozitelor și taxelor la plățile de bază, majorări de întârziere și amenzi care sunt majorate nejustificat cu 57 milioane lei. Din lipsa unui mecanism de executare silită a datoriilor nerezidenților, precum și a bunurilor sau a mijloacelor bănești ale acestora, nu au fost încasate datoriile vamale ale 798 de agenți economici și persoane străine/nerezidente din alte state, care au constituit 16,3 milioane lei, sau 3,6% din datoriile totale raportate de organul vamal la 31.12.2024;
Necolectarea în sume depline și în termen a obligațiilor vamale la bugetul de stat a dus la stingerea de către SV în anii 2023-2024 a obligației vamale prin scădere și prescripție în sumă totală de 32,9 milioane lei, datorii care au aparținut la 119 contribuabili, inclusiv 16,7 milioane lei, sau 4,1% din totalul creanțelor (403,7 milioane lei) – raportate de SV la 31.12.2023, și 16,2 milioane lei, sau 3,5% din totalul creanțelor (453,9 milioane lei) – raportate la 31.12.2024;
Serviciul Vamal nu a transmis către Serviciul Fiscal de Stat bunuri confiscate și/sau abandonate în favoarea statului la 31.12.2024, în valoare de 41,2 milioane lei, pentru comercializare, iar neaprobarea de către Ministerul Finanțelor a cadrului normativ privind comercializarea bunurilor confiscate în valoare de 27 milioane lei a determinat neîncasarea în anul 2024 a veniturilor proprii în cuantum de 10% din suma mijloacelor bănești care urmau a fi obținute în urma comercializării. Totodată, în rezultatul inventarierilor inopinate efectuate în contextul auditului extern au fost depistate surplusuri de mărfuri confiscate, sechestrate și abandonate în favoarea statului, precum și corpuri delicte, în valoare totală de 3,2 milioane lei;
Serviciul Vamal nu a dezvoltat/ajustat Sistemul informațional „Antifraudă”, nu a creat Sistemul electronic național privind Deciziile tarifare prealabile cu privire la clasificarea mărfurilor și nu a implementat Sistemul electronic de management al rândurilor la traversarea frontierei de stat, acțiuni care sunt încă în curs de realizare;
Persistă unele riscuri pasibile de fraudare a originii preferențiale a mărfurilor importate și identificate în anii 2023 și 2024, reieșind din faptul că la 31,6% și, respectiv, 17,6% din solicitările anuale adresate de către Serviciul Vamal organelor vamale din alte state, originea mărfurilor nu a fost confirmată sau a fost parțial confirmată, fapt ce denotă că agenții economici prezintă organului vamal certificate de origine a mărfurilor neconforme, din motivul că exportatorul nu a prezentat suficientă informație care să confirme originea preferențială a mărfurilor;
La importul produselor din tutun, unii agenți economici rezidenți au admis clasificarea neregulamentară a mărfurilor declarate, cu aplicarea diferită a cotelor accizelor pentru tutunul destinat producerii industriale și tutunul destinat rulării în țigarete, care s-a soldat cu neîncasarea deplină a veniturilor la bugetul de stat în sumă de 90,1 milioane lei, inclusiv accize – 75,1 milioane lei, și TVA – 15 milioane lei, cauza fiind imperfecțiunea cadrului normativ și controlului intern insuficient la vămuirea mărfurilor;
La importul căștilor fără fir, 9 agenți economici rezidenți au admis clasificarea neregulamentară a mărfii declarate ca aparate pentru recepția și transmiterea vocii, deși acestea urmau a fi clasificate ca căști de ascultare, care s-a soldat cu neîncasarea deplină a veniturilor la bugetul de stat în sumă de 6,9 milioane lei, inclusiv TV – 5,7 milioane lei, și TVA – 1,2 milioane lei, cauza fiind controlul intern insuficient la validarea declarațiilor vamale în procesul acordării liberului de vamă mărfurilor importate;
Deși cadrul normativ nu permite efectuarea operațiunilor de producție ori de comercializare a mărfurilor „în incinta antrepozitului vamal și în teritoriul aferent, cu excepția celor autorizate de organele vamale”, un agent economic rezident a importat 193 de autoturisme de lux cu valoarea de 558,3 milioane lei, pe care le-a plasat în „antrepozitul vamal”, accizele total calculate însumând 102 milioane lei. Ulterior au fost schimbați proprietarii, iar 122 de autoturisme au fost reexportate cu valoarea de 453,6 milioane lei, sau cu 92,8 milioane lei mai scumpe decât valoarea statistică la intrarea în antrepozitul vamal. Alte 71 de autoturisme plasate în antrepozitul vamal, cu valoarea de 197,5 milioane lei, au fost comercializate prin 2 agenți economici rezidenți cu prețul de 208,2 milioane lei, sau cu 10,7 milioane lei mai scump, pe care, la rândul lor, le-au reexportat din zona economică liberă în altă țară, cu preț majorat. Ca urmare a acestor tranzacții, a fost încasată taxa pentru efectuarea procedurilor vamale în sumă de 1,4 milioane lei, nefiind obținute posibile încasări la bugetul de stat ale accizelor de circa 102 milioane lei. Totodată, pentru 176 de autoturisme de lux, cu valoarea de 638,6 milioane lei, exportate din antrepozitul vamal și zona economică liberă, țara tranzacției au fost jurisdicții care nu implementează standarde internaționale de transparență;
Potrivit datelor din SIIV „Asycuda World”, în perioada 2023-2024, facilitățile fiscale și vamale acordate de către Serviciul Vamal au însumat 27,8 miliarde lei, ceea ce reprezintă 37,9% din totalul veniturilor vamale încasate la bugetul de stat. Astfel, în perioada indicată, ritmul de creștere a facilităților fiscale și vamale, comparativ cu perioadele precedente de gestiune, este în scădere cu 1.924,1 milioane lei, sau cu 11,7%, și, respectiv, cu 1.250,1 milioane lei (8,6%).
Curtea de Conturi a evidențiat că neconformitățile identificate în administrarea veniturilor bugetului de stat de către Serviciul Vamal în perioada 2023–2024 au fost cauzate de prognozarea imprecisă a veniturilor vamale, persistența restanțelor cumulative, rezerve în procesul de executare și utilizare a facilităților fiscale, etc. În acest context, sunt necesare măsuri și acțiuni prompte din partea Serviciului Vamal și a Ministerului Finanțelor care să asigure consolidarea disciplinei financiare și conformitatea proceselor de administrare a veniturilor bugetului de stat.
Menționăm că Raportul complet de audit poate fi consultat pe site-ul Curții de Conturi a Republicii Moldova.
This post was last modified on 01/08/2025 13:46 13:46
