Curtea Supremă a Statelor Unite a fost de acord vineri să ia în considerare un recurs din partea preşedintelui Donald Trump, care se opune transmiterii documentelor sale contabile şi a declaraţiilor fiscale către comisiile din Congres şi către un procuror din New York, informează AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
Înalta Curte a anunţat că va asculta argumentele părţilor “în sesiunea sa din martie 2020” în vederea unei decizii ce va fi adoptată până cel târziu pe 30 iunie, adică înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2020.
Citește și : ONU denunță ‘multiplele încălcări ale drepturilor omului’ comise de autoritățile chiliene în timpul manifestaţiilor
Între timp, Curtea Supremă a suspendat hotărârile judecătoreşti ce obligau fosta firmă contabilă a miliardarului Donald Trump şi două bănci să transmită aceste documente.
Decizia sa va fi atent cântărită deoarece “templul dreptului american” ar putea profita de ocazie pentru a decide cu privire la amploarea imunităţii de care se bucură preşedintele american.
Donald Trump susţine că se bucură de o imunitate totală în timpul mandatului său şi se bazează pe Curtea Supremă – în care judecătorii conservatori sunt majoritari – pentru a valida această înţelegere foarte extinsă a prerogativelor prezidenţiale.
Fostul magnat din domeniul imobiliar este primul preşedinte american, după Richard Nixon, care a refuzat să facă publică situaţia sa fiscală.
Procurorul Cyrus Vance din Manhattan a cerut în aprilie declaraţiile fiscale ale lui Trump din ultimii opt ani de la fosta sa firmă de contabilitate, Mazars.
El a formulat această cerere ca parte a unei investigaţii privind o plată către actriţa porno Stormy Daniels, menită să îi cumpere acesteia tăcerea în privinţa unei presupuse aventuri cu miliardarul Donald Trump.
Citește și : Proteste în centrul Londrei după victoria lui Johnson: ‘Boris, Boris, Boris: Afară, afară, afară’ (VIDEO)
În paralel, comisiile Camerei Reprezentanţilor – în care democraţii sunt majoritari – au solicitat o serie întreagă de documente financiare ce acoperă aceeaşi perioadă în solicitări adresate firmei Mazars, dar şi băncilor Deutsche Bank şi Capital One.
Preşedintele a contestat aceste trei cereri, dar instanţele federale nu i-au dat câştig de cauză în primă instanţă şi în apel. Ulterior, Trump a introdus recurs la Curtea Supremă, a cărei componenţă a suferit remanieri profunde după alegerea sa la Casa Albă.
