Aparatele de aer condiționat sunt mult mai puțin răspândite în Germania și în alte țări din nordul Europei decât în Statele Unite sau Asia, din motive care țin de climă, modul în care au fost construite locuințele, costuri și preocupările legate de mediu.
Însă, pe măsură ce planeta se încălzește și valurile de căldură devin tot mai frecvente, această situație începe să se schimbe, potrivit stiripesurse.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Potrivit Departamentului pentru Energie al SUA, aproximativ 90% dintre americani au aer condiționat în locuință. În Europa, deși clima este comparabilă în multe regiuni, procentul este de doar aproximativ 20%, cu diferențe importante între state.
În Spania, unde verile sunt mai lungi și mai călduroase, aproape jumătate dintre gospodării au sisteme de răcire, în timp ce în Germania doar aproximativ 6% dintre locuințe sunt dotate cu aer condiționat, scrie DW.
Explicația este simplă: până de curând, aerul condiționat nu era considerat o necesitate în multe țări europene, mai ales în nordul continentului. Însă, pe fondul intensificării valurilor de căldură, cererea pentru astfel de sisteme a crescut puternic în ultimii ani.
În Germania, cererea pentru aparate de aer condiționat și alte sisteme de răcire a crescut cu 75% între 2019 și 2024, cel mai călduros an înregistrat până atunci. Totodată, Eurovent, asociația europeană a industriei de încălzire, ventilație, răcire și refrigerare, raportează o creștere constantă a pieței.
Cu toate acestea, reticența față de utilizarea aerului condiționat persistă. Stijn Renneboog, secretar general adjunct al Eurovent, spune că pe rețelele sociale circulă încă recomandări care îi sfătuiesc pe oameni să evite folosirea aparatelor de răcire.
„Răcirea este încă prea des considerată un lux”, afirmă el pentru DW, subliniind că temperaturile extreme reprezintă un risc major pentru sănătatea publică. În fiecare an, în Europa sunt înregistrate zeci de mii de decese asociate caniculei.
Un alt motiv este faptul că multe case și apartamente din Germania și din alte țări din nordul Europei au fost proiectate pentru a păstra căldura în timpul iernii, nu pentru a menține răcoarea în perioadele caniculare.
Până acum, locuitorii au încercat să facă față căldurii prin soluții precum umbrirea mai eficientă a locuințelor sau îmbunătățirea izolației termice. Tot mai mulți iau însă în calcul instalarea unui aparat de aer condiționat.
„Perioada în care Europa avea un grad redus de utilizare a aerului condiționat se apropie de sfârșit”, afirmă Helge Brinkmann, director asociat la Boston Consulting Group, specializat în energie verde și politici de mediu.
Instalarea unor astfel de sisteme în clădirile vechi este însă complicată. Dacă în construcțiile noi răcirea poate fi integrată ușor, adaptarea fondului locativ existent presupune adesea renovări costisitoare. În plus, în orașele istorice există frecvent restricții urbanistice și estetice.
Situația este complicată și de faptul că în Germania, Danemarca și Austria aproximativ jumătate din populație locuiește cu chirie. Mulți chiriași nu au voie să monteze unități de aer condiționat sau nu sunt dispuși să investească sume importante într-o locuință care nu le aparține.
Costurile reprezintă un alt obstacol important. Creșterea prețurilor la energie face ca răcirea locuințelor să fie tot mai scumpă, iar 38% dintre participanții la un sondaj realizat la nivelul Uniunii Europene au declarat că nu își permit să își mențină locuința la o temperatură confortabilă pe timpul verii.
La acestea se adaugă preocupările legate de impactul asupra mediului. Consumul de energie pentru răcirea clădirilor din Uniunea Europeană a crescut constant în ultimul deceniu, în special după 2020. Datele Eurostat arată că, deși energia folosită pentru încălzirea clădirilor a scăzut ușor în 2024, consumul destinat răcirii a fost cu 15,3% mai mare decât în anul precedent.
Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața
La nivel global, răcirea reprezintă aproximativ 10% din cererea anuală de energie electrică. Cum o parte importantă a acesteia este produsă încă din combustibili fosili, utilizarea pe scară largă a aparatelor de aer condiționat poate contribui la accentuarea încălzirii globale. În plus, mai multe studii arată că folosirea intensivă a acestor sisteme poate ridica temperatura exterioară cu câteva grade, alimentând un cerc vicios.
Totuși, Stijn Renneboog consideră că tranziția Europei către surse de energie mai curate va reduce impactul climatic al răcirii. „Europa asistă la o schimbare sezonieră: numărul zilelor în care este nevoie de răcire crește, în timp ce numărul zilelor în care este nevoie de încălzire scade. Cu alte cuvinte, vom consuma mai multă energie pentru răcire, dar probabil mai puțină pentru încălzire”, explică el.
This post was last modified on 27/06/2026 17:00 17:00