Da anni al centro delle polemiche per gli estremisti di destra nei propri ranghi, il Commando forze speciali dell'esercito tedesco (Ksk) verrà ?parzialmente sciolto?. È quanto afferma il quotidiano ?Frankfurter Allgemeine Zeitung?, commentando le misure contro l'estremismo di destra nel Ksk che il ministro della Difesa Annegret Kramp-Karrenbauer, presidente dimissionaria dell'Unione cristiano-democratica (Cdu), ha presentato oggi ai rappresentanti dei gruppi del Bundestag competenti per le questioni militari. Su sei compagnie che compongono il Ksk, la seconda verrà sciolta mentre le altre saranno sottoposte a ?stretta osservazione? fino all'autunno e ?drasticamente riformate?. Il Ksk verrà privato dell'autonomia dell'addestramento, con la formazione della truppa che verrà affidata alla Scuola di fanteria dell'esercito. Inoltre, verranno rafforzati i controlli del Servizio di controspionaggio militare (Mad), competente a indagare sui casi di estremismo nelle Forze armate (Bundeswehr). Qualora il Ksk non dovessero agire in conformità con la Costituzione tedesca e i suoi valori entro il termine prefissato, ?ulteriori misure sono imminenti?. Tra le possibilità ?rimangono la dissoluzione e la completa riorganizzazione del reparto?. In futuro, i militari del Ksk dovranno ruotare in altre unità ?per evitare l'isolamento? e i tempi di permanenza della truppa presso il Commando forze speciali verranno ridotti. Durante l'addestramento, i controlli di sicurezza sulla truppa dovranno essere rafforzati. L'idoneità della recluta, intesa come ?relazione positiva con la Costituzione?, svolgerà ?un ruolo significativamente maggiore?. Le misure disciplinari giungono al termine delle indagini svolte da gruppo di lavoro di alto livello del ministero della Difesa sull'estremismo di destra nel Ksk, recentemente istituito da Kramp-Karrenbauer, che ne è la presidente. Formalmente, l'inchiesta si è chiusa nella giornata di ieri, 29 giugno, con la visita del ministro della Difesa e dei vertici della Bundeswehr al comando del Ksk, che ha sede a Calw in Baden-Wuerttemberg. Come conseguenza di una ?situazione insostenibile? quale l'infiltrazione della destra radicale, la seconda compagnia del reparto viene disciolta. Si tratta di 70 militari, pari a un quarto degli effettivi. Su numerosi membri della compagnia il Mad stava già indagando da mesi per estremismo di destra. I militari non sospettati potranno passare ad altre compagnie dopo aver superato i controlli del Mad. Gli altri, alcuni dei quali sono già sottoposti a procedimento disciplinare per appartenenza alla destra radicale, per il momento verranno trasferiti ad altre unità della Bundeswehr e potrebbero essere successivamente congedati. Il processo di riforma del Ksk verrà monitorato non dall'esercito, ma da un ufficiale della marina in forza all'Ufficio di coordinamento per i casi sospetti di estremismo nella Bundeswehr (Kfe), istituito a ottobre del 2019 dal ministero della Difesa. Al momento, rimane da chiarire se il generale Markus Kreitmayr rimarrà al comando del reparto. ?Chi non non dimostrano di essere parte della soluzione fa parte del problema?, affermano fonti interpellate dalla ?Frankfurter Allgemeine Zeitung?. In un messaggio alle proprie truppe era stato proprio il generale Kreytmair ad annunciare una politica di tolleranza zero nei confronti degli estremisti di destra nel Ksk, denunciandoli per aver infangato la reputazione del reparto, nonché di tutta la Bundeswehr, ed invitandoli a congedarsi.
Germania, motorul economic al Europei, este adesea percepută ca fiind slab pregătită în cazul unui atac militar, pe fondul sondajelor de opinie care spun că majoritatea nemților nu sunt pregătiți să lupte pentru țara lor. Un sociolog militar explică pentru Euronews de ce această imagine subestimează capacitatea societății germane de a se apăra.
Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și un război hibrid împotriva Europei în ansamblu. În același timp, SUA se retrag din rolul lor de garant al securității militare a Europei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
În acest context, Germania trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru apărarea Europei, spune dr. Timo Graf, sociolog și cercetător senior la Centrul Bundeswehr de Istorie Militară și Științe Sociale (ZMSBw).
Germania investește masiv în apărare și este unul dintre principalii susținători militari ai Ucrainei din Europa. Cu toate acestea, persistă îndoieli cu privire la disponibilitatea germanilor de a-și apăra țara.
Sondajele de opinie spun că o majoritate a populației nu e pregătită să ridice arma în cazul unui atac militar asupra Germaniei. Astfel de concluzii fac frecvent obiectul titlurilor din presa germană și internațională, îi neliniștesc pe aliații Germaniei și subminează încrederea publicului în reziliența țării, spune dr. Timo Graf.
Sociologul admite că, în medie, cetățenii din statele nordice și baltice sunt mai dispuși să-și apere țara decât în Germania, dar spune că sondajele sunt interpretate greșit.
„Pentru a evita comparația între mere și pere, este necesar să se țină seama de diferențele dintre sistemele de apărare (serviciul militar obligatoriu, serviciul militar voluntar sau forțele armate exclusiv profesionale), precum și de experiențele istorice legate de agresiunea militară – și, în special, de cea rusă”, spune dr. Timo Graf.
Sociologul argumentează că trebuie luată în calcul și dimensiunea populației.
„În comparație cu țările baltice și nordice, Germania beneficiază de avantajul economiei de scară. Lituania are o populație de puțin sub trei milioane de locuitori, iar Finlanda mai puțin de șase milioane, în timp ce Germania numără aproximativ 83 de milioane de locuitori”, mai spune cercetătorul.
Sociologul își întărește argumentul citând datele celui mai recent sondaj realizat de Centrul Bundeswehr de Istorie Militară și Științe Sociale, potrivit căruia peste 5 milioane de bărbați și peste 2 milioane de femei apți de serviciu militar spun ar fi dispuși să ia parte la lupte armate.
„Prin urmare, nu există dovezi care să indice o lipsă absolută de cetățeni dispuși să contribuie la apărarea națională”, spune Timo Graf.
Mai mult, spune sociologul, pregătirea practică a populației de a se apăra nu poate fi redusă doar la dorința de a se angaja în lupte armate.
Capacitatea unei țări de a rezista atacurilor depinde nu doar de soldați, ci și de stat, industrie, protecție civilă și reziliența societății.
„Nu toată lumea trebuie să servească în armată pentru a aduce o contribuție importantă la apărarea națională”, spune Graf.
Din 2000, cel puțin trei sferturi dintre respondenți au raportat o opinie pozitivă despre Bundeswehr și au încredere în forțele armate germane.
„Din 2022, peste 60% dintre germani au considerat Rusia o amenințare militară directă la adresa securității Germaniei. Înainte de 2022, cifra era de doar aproximativ un sfert până la o treime din populație (…) Pe baza acestui consens societal larg, o majoritate absolută susține investițiile financiare majore în apărare (64%), precum și reintroducerea serviciului militar (53%)”, spune sociologul.
Graf contestă și ideea că Germania este o societate profund pacifistă.
„Studiile empirice privind pacifismul ca principiu călăuzitor al politicii externe și de securitate, bazate pe datele sondajului ZMSBw, arată că, chiar și înainte de 2022, nu mai mult de 27% dintre germani puteau fi considerați pacifisti convinși”, spune cercetătorul.
În schimb, o majoritate clară de cel puțin 60% erau pragmatici sau realiști care considerau instrumentele diplomatice, cât și cele militare mijloace legitime ale politicii externe și de securitate a Germaniei.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
După 2022, proporția pacifiștilor a scăzut la 13%, în timp ce ponderea realiștilor a crescut la aproape 70%, potrivit sondajului ZMSBw.
„Germania este cea mai mare economie și cea mai populată țară din Europa. În termeni absoluți, cheltuiește mai mult pentru apărare decât orice altă națiune europeană și este cel mai puternic susținător al Ucrainei. Majoritatea cetățenilor susțin această politică și văd Rusia o amenințare directă la adresa securității Germaniei. Dacă Germania însăși ar fi supusă unui atac militar, multe milioane de oameni ar fi pregătiți să lupte cu o armă”, conchide dr. Timo Graf.
This post was last modified on 11/06/2026 16:56 16:56