Zona arctică se încălzește la o rată de patru ori mai rapidă decât media globală, iar efectele acestui proces sunt încă puțin cunoscute sau cuantificabile. Există însă un pericol pe care nu foarte mulți îl conștientizează – cel al producerii unei pandemii care să aibă ca punct de plecare zona arctică, afirmă Christian Sonne, cercetător la Universitatea din Aarhus, Danemarca, citat de revista Nature.
Ceea ce se întâmplă de cel puțin patru decenii în zona arctică poate fi definit ca o veritabilă criză, subliniază cercetătorul danez. Vorbim despre pierderea biodiversității, a habitatelor, despre poluare, creșterea nivelului oceanelor, despre influențarea curenților oceanici sau a intensificării fenomenelor meteo, potrivit stiripesurse.
Citește și: Crește nemulțumirea rușilor. Putin nu a mai fost așa de puțin popular de la mobilizarea parțială din 2022
Toate acestea se răsfrâng, direct sau indirect, asupra oamenilor. Iar pe măsură ce mediul arctic se degradeză, pericolul ca o pandemie zoonotică să apară în această zonă devine unul ridicat.
Topirea ghețurilor permite acumularea așa numitelor chimicale veșnice (agenți poluanți care se degradează în decursul a mii de ani) în mediul arctic. Este vorba despre substanțe chimice care afectează sistemul imunitar al oamenilor și animalelor și care cresc vulnerabilitatea acestora în fața unor afecțiuni respiratorii.
Speciile invazive de pești, precum și balenele sau alte cetacee, aduc, de asemenea, astfel de chimicale în mediul arctic. Iar odată cu ele, își aduc propriile boli, adaugă Christian Sonne.
Agenții patogeni intră astfel într-un mediu în care speciile nu au absolut niciun fel de apărare imunitară în fața lor, pentru simplul motiv că nu au mai fost expuse niciodată la un astfel de risc. La toate acestea se adaugă microorganismele care au fost captive în gheață de-a lungul miilor sau zecilor de mii de ani. Și nici oamenii, nici viețuitoarele arctice nu au niciun fel de rezistență imunitară în fața lor.
În condițiile în care temperaturile globale continuă să crească, prima vară în care ghețurile vor dispărea complet din zona arctică se estimează că va avea loc în mai puțin de zece ani. Iar odată cu un astfel de fenomen, riscurile cresc exponențial, mai spune cercetătorul danez, conform Nature.
Zona arctică are un potențial uriaș pentru industria piscicolă, pentru cea energetică sau pentru turism. Și nu există încă un tratat internațional care să reglementeze exploatarea resurselor din aceste regiuni ale lumii. Prin urmare, este de așteptat un aflux uman cu efecte dintre cele mai nocive, consideră Christian Sonne.
Percepția actuală a comunității internaționale este aceea că Arctica este o zonă cu o activitate microbiană redusă, cel puțin comparativ cu zone temperate sau tropicale. Iar o astfel de percepție a făcut ca de-a lungul timpului să fie alocate foarte puține resurse pentru a studia și evalua riscul izbucnirii unei epidemii zoonotice arctice, subliniază omul de știință danez.
Canada a început deja un program prin care colectează periodic mostre din apele reziduale sau alte surse de poluare pentru a identifica posibili agenți patogeni care se pot răspândi la animalele sau comunitățile umane din nord. Însă există foarte puține inițiative legate de ținerea sub observație a comunităților de vânători și pescari, acolo unde se consumă preponderent carne în stare crudă sau uscată.
Pentru a putea face o diferență notabilă, este de părere Christian Sonne, comunitatea internațională ar trebui să urgenteze un plan de monitorizare a poluării din zona arctică, precum și a unei metode de intervenție rapidă în care apariției unor boli în rândul comunităților de acolo.
Citește și: Vladimir Zelenski: Ucraina are ”nevoie de o nouă energie” după doi ani şi jumătate de război cu Rusia
Un astfel de deziderat este însă dificil de atins, dată fiind absența reprezentanților Rusiei din Consiliul Arctic, începând cu anul 2022, anul invaziei Ucrainei. De asemenea, prin lipsa datelor și a informațiilor colectate de oamenii de știință ruși, este dificil de făcut o evaluare a situației reale.
Singura veste bună vine din partea Organizației Mondiale a Sănătății, organism care urmează să propună un plan de acțiune în ceea ce privește prevenirea și combaterea unor posibile pandemii globale. Însă, atâta vreme cât accentul nu va fi pus și pe zona artică, riscul ca aceasta să devină un punct zero al unei viitoare pandemii nu va face decât să crească, mai spune cercetătorul danez.