Mic dejun la Berlin și prânz la Copenhaga. Sau o masă de prânz la Sofia, urmată de cina într-o tavernă din Atena. Astfel de călătorii ar putea deveni realitate până în 2040, potrivit planului ambițios prezentat de Comisia Europeană, care vizează crearea unei rețele „cu adevărat europene” de trenuri de mare viteză.
Executivul de la Bruxelles propune reducerea semnificativă a timpilor de călătorie între marile orașe ale Europei, printr-o infrastructură care să permită trenurilor să depășească în mod constant viteza de 250 km/h, acolo unde este posibil, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Dacă planul va fi pus în practică, o călătorie între Berlin și Copenhaga ar putea dura patru ore până în 2030, față de șapte ore acum. Între Sofia și Atena s-ar putea ajunge în șase ore până în 2035, comparativ cu aproape 14 în prezent.
Și alte legături transfrontaliere vor fi accelerate spectaculos: Tallinn – Riga s-ar parcurge în 1 oră și 45 de minute, față de 6 ore și 10 minute acum, iar Lisabona – Madrid în doar 3 ore, în loc de 9.
București – Budapesta în 6 ore și 15 minute
România intră, pentru prima dată, în planul european de trenuri de mare viteză cu o conexiune strategică între București și Budapesta, care ar putea fi parcursă în doar 6 ore și 15 minute, față de aproximativ 15 ore în prezent.
Acum viteza medie a trenurilor în România este de 45 km/h, potrivit Digi24.
Oficialii europeni subliniază că noile planuri nu sunt doar despre viteză, ci și despre „libertate, conexiune și progres”.
De asemenea, planul prevede extinderea trenurilor de noapte și creșterea confortului, fiabilității și frecvenței serviciilor feroviare.
„Aceasta nu este doar o viziune, ci un calendar realist”
Comisia Europeană afirmă că obiectivul este de a transforma transportul feroviar de mare viteză în cea mai rapidă și sustenabilă modalitate de călătorie pe continent până în 2040, scrie The Guardian. „Nu este doar o viziune, ci un calendar realist pentru eliminarea blocajelor, deblocarea investițiilor și armonizarea sistemelor feroviare”, a transmis CE.
Planul vizează conectarea principalelor noduri europene prin rețeaua de transport transeuropeană (TEN-T), permițând trenurilor să atingă viteze de peste 200 km/h.
„Căile ferate de mare viteză nu înseamnă doar reducerea timpilor de călătorie – ele aduc europenii împreună, întăresc economia noastră și conduc cursa globală pentru transporturi sustenabile. Cu planul de astăzi, transformăm ambiția în acțiune: eliminăm barierele, mobilizăm investiții pentru infrastructură modernă și facem din transportul feroviar transfrontalier coloana vertebrală a unei Europe neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon, competitive și sigure”, este de părere Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru Transporturi.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Tzitzikostas, care se descrie drept „un om al trenurilor”, a spus că obiectivul este „crearea unei rețele rapide, cu adevărat europene, de mare viteză până în 2040”.
546 de miliarde de euro pentru o Europă conectată
Comisia Europeană estimează că sunt necesare aproximativ 546 de miliarde de euro pentru a tripla lungimea actuală a rețelei de mare viteză, care se întinde acum pe 12.128 km, în special în Franța, Germania, Italia și Spania.
Europa Centrală și de Est rămâne „slab conectată”, recunoaște Comisia. Din acest motiv, Bruxelles-ul promite o strategie de finanțare care să mobilizeze fonduri europene, naționale, dar și investiții private pentru infrastructură și material rulant.
În 2026, mandatul Agenției Uniunii Europene pentru Căi Ferate va fi revizuit, pentru a elimina reglementările naționale redundante și pentru a facilita autorizațiile și certificările.
Bilete unice și sisteme integrate în toată Europa
Un alt obiectiv major este modernizarea sistemelor de semnalizare și a platformelor de ticketing. Tzitzikostas a anunțat că „toți pasagerii ar trebui să poată rezerva bilete feroviare transfrontaliere și, în cele din urmă, bilete combinate feroviar-aerian printr-un singur site”.
Comisia promite propuneri legislative în 2026 pentru garantarea acestui drept, precum și extinderea drepturilor pasagerilor la nivel european. În prezent, călătorii trebuie să contacteze separat fiecare operator național pentru rambursări sau despăgubiri în cazul întârzierilor.
Călătorii și operatorii feroviari salută planul
Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) a descris planul drept „un pas înainte pentru călătoriile sustenabile”. „Consumatorii s-au confruntat prea multă vreme cu rezervări complexe, drepturi limitate ale pasagerilor, conexiuni slabe și servicii de calitate scăzută atunci când călătoreau prin Europa cu trenul”, a spus Robin Loos, șeful departamentului de transport al BEUC.
Și Comunitatea Companiilor Feroviare și de Infrastructură din Europa (CER) a apreciat obiectivul de a stabili viteze standard de 250 km/h sau mai mari pentru noile linii, considerând că acesta „va crea un standard competitiv capabil să atragă pasagerii de la zborurile pe distanțe scurte către trenuri”.
Apar și scepticii: „Nu este un plan, ci o viziune aspiraţională”
Unii experți avertizează însă că proiectul ar putea rămâne doar pe hârtie. „Pot să numesc o linie care va fi construită sau un tren care va fi cumpărat ca rezultat al acestui document? Nu, nu pot, pentru că, în cele din urmă, nu este cu adevărat un plan. Este mai degrabă o viziune aspiraţională”, a declarat Jon Worth, specialist independent în transport feroviar, citat de The Guardian.
El a amintit că rețelele transeuropene (TEN-T) au avansat „extrem de lent”. „De ce ar fi diferit acum, doar pentru că fixăm un termen cu 10 ani mai târziu și vorbim despre mare viteză în loc de trenuri obișnuite?”, a întrebat Worth.
