În prima jumătate a acestui an, deficitul bugetului public naţional (BPN) a constituit peste 7,16 miliarde lei, de două ori şi ceva mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Ministerului Finanţelor.
O astfel de evoluţie are o explicaţie simplă – veniturile cresc mult mai lent decât cheltuielile bugetului public, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.
Încasările din TVA la mărfurile de import bat pasul pe loc
Astfel, în 6 luni a anului 2023, veniturile totale ale bugetului public naţional cu consolidarea transferurilor au constituit 47,06 miliarde lei, fiind în creștere cu 12,9% (5,36 miliarde lei) față de aceeași perioadă a anului trecut.
Citeşte şi: Moldova, MĂTURATĂ de POTOP: Zeci de familii au rămas fără lumină și acoperișuri – Stiripesurse.md
În acelaşi timp, cheltuielile și activele nefinanciare cu consolidarea transferurilor au crescut cu 20,2% (cu circa 9,1 miliarde lei) şi au constituit 54,23 miliarde lei.
Datele Ministerului Finanţelor arată că principala sursă de venit rămâne taxa pe valoarea adăugată (TVA), dar încasările de la aceasta au crescut de la începutul acestui an cu mai puţin de 5% şi au constituit 14,03 miliarde lei. Menţionăm că veniturile din TVA la marfurile importate au crescut în şase luni cu doar 0,5%.
Astfel, creşterea este mult mai mică decât cea planificată în bugetul de stat pentru 2023 – cu circa 30%.
Un alt factor sunt intrarările mai mici – cu circa 1,23 miliarde lei – la proiectele finanțate din surse externe.
Cheltuielile pentru protecţia socială – 43% din buget
La capitolul cheltuieli, cele mai mari sunt pentru protecţia socială – circa 43% din tot bugetul public naţional, care au crescut în prima jumătate a anului cu 14,4%. Urmează cheltuielile pentru educaţie şi ocrotirea sănătăţii.
Citeşte şi: Tiraspolul renunţă în acest an la parada militară – Stiripesurse.md
Potrivit Ministerului Finanţelor, executarea bugetului de stat la finele lunii iunie a anului 2023 s-a încheiat cu deficit în sumă de 7,9 miliarde lei, cu circa 55% mai mare decât era în aceeaşi perioadă din 2022.
Principalele surse de finanțare a deficitului bugetului de stat au fost: sursele interne – circa 3,77 miliarde lei; sursele externe – 5,08 miliarde lei; modificarea soldului mijloacelor bănești – 949,1 milioane lei.
Executarea bugetelor locale s-a încheiat cu excedent în sumă de 785,9 milioane lei, iar executarea bugetului asigurărilor sociale de stat înregistra un excedent de 1,07 miliarde lei.
Deficitul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală a crescut de 10 ori
Cea mai proastă situaţie se atestă la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), administrate de CNAM, unde în prima jumătate a acestui an s-a înregistrat un deficit de 1,13 miliarde lei, de circa 10 ori mai mare decât era un an în urmă.
Principala cauză a acestui deficit la FAOAM este scăderea cu peste 45% sau cu 1,15 miliarde lei a transferurilor de la bugetul de stat.
De notat că mai mulţi specialişti recomandă Guvernului reducerea unor cheltuieli de la bugetul de stat, pentru a preveni o situaţie şi mai gravă.
Deocamdată, însă, Guvernul continuă să majoreze unele capitole de cheltuieli de la buget. De exemplu, pentru infrastructura drumurilor recent alocaţiile au fost majorate cu circa 730 milioane lei.
Pentru acest an deficitul bugetar este prognozat să constituie 18,3 miliarde de lei. Anul trecut deficitul bugetar a constituit 8,87 miliarde lei, de circa două ori mai mic decât a prognozat Guvernul în buget după o serie de rectificări.