Conform proiectului Legii bugetului pentru anul 2026, deficitul bugetului public național va depăși cifra actuală și va ajunge la un nivel de 5,7% din PIB, în timp ce anul acesta se estimează că va fi de 5,04%, informează Logos Press.
În seara zilei de 2 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat proiectul Legii bugetului pentru anul 2026. Autorii documentului specifică drept obiective principale „menținerea unei creșteri economice moderate, asigurarea stabilității macroeconomice și consolidarea bugetului și a impozitelor”.
Acestea se bazează pe scenariul macroeconomic al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării. În 2026, ministerul prognozează că produsul intern brut (PIB) va crește cu 2,4% sau cu 377,2 miliarde de lei în termeni reali față de 2025. Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, veniturile Bugetului Public Național vor crește cu 7,3% față de valoarea preliminată în 2025.
Cheltuielile vor crește cu 9,0 la sută, iar deficitul bugetar va ajunge la 5,7 la sută din PIB. Acesta depășește cifra pentru anul în curs. Guvernul se așteaptă la accelerarea creșterii economice în 2026 datorită îmbunătățirii condițiilor externe, creșterii productivității, avansării reformelor structurale și intensificării investițiilor în cursul integrării europene. Aceste procese vor fi accelerate odată cu punerea în aplicare a planului de creștere susținut de Uniunea Europeană.
Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul a prevăzut peste 50 de reforme. În același timp, cabinetul a definit un portofoliu de proiecte de investiții strategice ca motoare ale creșterii economice. Cele mai mari alocări vor merge către transporturi (31,6 %) și energie (25,5 %), reflectând prioritățile de modernizare a infrastructurii și trecerea la energia regenerabilă. Acestea sunt urmate de sectorul mediului (12,9%), dezvoltarea regională (8,9%), agricultură (6,0%) și sprijinirea sectorului privat (4,7%), precum și de sferele sociale: educație (4,2%) și sănătate (3,0%).
Printre principalele măsuri de politică fiscală, autorii evidențiază îmbunătățirea administrării fiscale și vamale, inclusiv consolidarea luptei împotriva economiei subterane, măsuri de reducere a vulnerabilității energetice prin compensații pentru consumatorii vulnerabili, ajustarea plăților sociale, inclusiv pensia minimă și alte beneficii finanțate de la bugetul de stat. Ministerul Finanțelor lasă ponderea veniturilor bugetului public național în PIB la 35,4 % – la nivelul anului curent.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Deși anterior a fost remarcată necesitatea creșterii acesteia în următorii ani. În același timp, această pondere este mai mare decât cea stabilită în 2023 și 2024 – 33,7% și, respectiv, 34,1%. În ceea ce privește structura veniturilor, încasările fiscale vor reprezenta 61,3 la sută, primele de asigurare 31,6 la sută, alte venituri 5,3 la sută și subvențiile 1,8 la sută. În același timp, ponderea cheltuielilor în PIB este în creștere. În acest an, cifra prestabilită este de 40,42 %, iar anul viitor va fi de 41,08 %.
În același timp, aceasta este vizibil mai mare decât cifrele din anii precedenți. Și anume: 39,2% în 2023 și 37,9% în 2024. Dintre acestea, cheltuielile economice vor reprezenta 10% din suma totală, autoritățile vor aloca 13,8% pentru îngrijirea sănătății, 2,9% pentru locuințe, 6% pentru ordinea publică și securitatea națională, 15,8% pentru educație și așa mai departe. Cheltuielile sociale vor reprezenta cea mai mare sumă – 38,4%.












