Dejucat încă 20 de ani în urmă, planul federalizării-subjugării Moldovei de către Moscova, are puține șanse de realizare. În schimb, orice tentativă din partea politicienilor moldoveni de a accepta ideea federalizării ca soluție pentru conflictul secesionist, cu siguranță denotă implicarea într-un proiect de trădare a interesului național, susține analistul politic Anatol Țăranu.
În această lună marcăm aniversarea a 20 de ani de la căderea Memorandumului Kozak, un plan propus pentru soluționarea conflictului transnistrean prin crearea unei federații asimetrice pe teritoriul Republicii Moldova, transmite IPN.
Inițiat în vara-toamna anului 2003, planul a fost elaborat în urma unei solicitări a președintelui Voronin către Rusia, fără a consulta alți intermediari internaționali. Planul a fost conceput de Dmitri Kozak, primul șef adjunct al administrației președintelui rus Vladimir Putin, și prevedea transformarea Republicii Moldova într-o federație asimetrică cu trei subiecți: Chișinău, Tiraspol și Comrat.
Inițial, ideea federalizării Moldovei a apărut într-o consfătuire a experților OSCE în 2002, dar lipsa de consens între mediatorii internaționali a dus la înlocuirea acestui proiect cu Memorandumul Kozak, o creație exclusivă a diplomației ruse. În apelul său către Rusia, Voronin a manifestat prejudecăți politice și o credință naivă în rolul Moscovei, considerând-o aproape „mesianică” în reglementarea transnistreană. Inițiativa s-a dovedit a fi construită pe o interpretare greșită a situației geopolitice și a cauzelor conflictului transnistrean.
Memorandumul Kozak prevedea o federație asimetrică, fără consultarea altor actori internaționali, consolidând dependența Moldovei de Rusia și menținând prezența trupelor rusești pe teritoriu până în 2023. Elaborat în secret, fără dezbatere publică, planul a stârnit proteste masive în Moldova, iar opoziția și diplomația occidentală au reușit să împiedice semnarea sa. La 25 noiembrie 2003, cu câteva ore înaintea vizitei lui Putin la Chișinău, Voronin a anunțat contramandarea semnării Memorandumului, provocând umilință și frustrare în relația cu Rusia.
De-a lungul ultimelor două decenii, Moscova a încercat recidivarea planului său de federalizare a Moldovei, dar eforturile au fost dejucate. Cetățenii moldoveni sunt îndemnați să conștientizeze orice tentativă de a adopta federalizarea ca soluție pentru conflictul transnistrean drept o potențială trădare a intereselor naționale, având în vedere amprenta imperialistă a Rusiei în această privință.