AP
O rețea sofisticată de conturi false a fost activată pe rețelele sociale pentru a-l apăra pe fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, după ce acesta a fost trimis în fața Curții Penale Internaționale (CPI), unde este acuzat pentru violențele din timpul războiului împotriva drogurilor.
Potrivit unei cercetări transmise agenției Reuters de compania israeliană de tehnologie Cyabra, aproximativ o treime din conturile care au discutat despre arestarea lui Duterte pe platforma X (fostul Twitter) – în special cele care l-au lăudat pe fostul lider și au criticat decizia CPI – erau false. Firma a descris fenomenul drept o campanie „deliberată și organizată”, potrivit stiripesurse.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Aceste conturi false au acționat atât de sofisticat, încât era dificil să fie deosebite de persoane reale, susțin cercetătorii.
Campania a început deja să influențeze discursul public legat de alegerile legislative intermediare din Filipine, programate luna viitoare, potrivit Cyabra, care folosește inteligență artificială pentru a detecta conturile false.
Studiul confirmă avertismentele lansate de parlamentari și cercetători filipinezi, care subliniază caracterul din ce în ce mai sofisticat și „invizibil” al manipulării online, într-o țară considerată de mulți ca fiind „pacientul zero” al dezinformării la nivel global.
Un studiu separat, care urmează să fie publicat, arată că până la 45% din discuțiile online despre alegeri — o confruntare politică între președintele Ferdinand Marcos Jr. și tabăra Duterte — sunt alimentate de conturi false, avataruri și boți.
„Ce am descoperit în Filipine nu este doar un vârf de dezinformare – este un adevărat război digital. Aceste rețele nu doar că au apărut — ele au modelat conversația”, a declarat Dan Brahmy, CEO al Cyabra.
După arestarea lui Duterte, Cyabra a analizat 1.890 de profiluri care au generat peste 5.500 de postări și comentarii pe X. Dintre acestea, aproximativ 33% au fost identificate ca fiind false, responsabile pentru peste 1.300 de postări care au generat peste 7.000 de interacțiuni (like-uri, comentarii și distribuiri) și un potențial de vizualizare de 11,8 milioane.
Conturile au postat simultan, promovând aceleași hashtag-uri și mesaje, cu activitate coordonată în valuri, conținut identic și intenția clară de a susține imaginea lui Duterte și de a modela narațiunea publică despre arestarea sa.
Arestarea lui Duterte la Manila, la cererea CPI, vine pe fondul acuzațiilor de crime împotriva umanității în timpul războiului împotriva drogurilor, în care, potrivit poliției, au fost ucise 6.200 de persoane.
„Nicio societate nu este cu adevărat pregătită să vadă prin dezinformare, dar trebuie să luptăm împotriva ei”, a declarat Victor Andres “Dindo” Manhit, analist politic din Manila.
După alegerile prezidențiale din 2022, Duterte a format o alianță puternică cu Marcos, care l-a ajutat pe acesta din urmă să câștige alegerile, cu Sara Duterte (fiica fostului președinte) în poziția de vicepreședinte. Între timp, alianța s-a rupt, iar alegerile intermediare din 2025, unde sunt puse în joc peste 18.200 de funcții publice, sunt considerate un test de putere între cele două tabere.
Studiul Cyabra a arătat că 37% din cele 2.154 de profiluri analizate între 1 ianuarie și 10 martie, care discutau despre alegeri, erau false. Într-un alt eșantion de 3.033 de profiluri care susțineau o coaliție pro-guvernamentală, aproximativ 45% au fost identificate ca fiind false.
Conturile false erau „strategic conectate” pentru a-și amplifica reciproc conținutul, creând iluzia unui sprijin sau opoziții populare masive, prin explozii de activitate imposibil de susținut de utilizatori reali.
Multe conturi false interacționau cu persoane reale, inclusiv jurnaliști și participanți la dezbateri, reușind să se „integreze perfect” în conversațiile online.
„Dacă doar derulezi, nu ai cum să-ți dai seama — sunt create ca să se piardă în peisaj”, a conchis Cyabra, citat de Reuters.
This post was last modified on 11/04/2025 17:42 17:42