UE
Directiva europeană privind detaşarea lucrătorilor, al cărei text face în prezent obiectul revizuirii, trebuie să găsească un echilibru între drepturile sociale ale lucrătorilor, pe de o parte, şi concurenţa economică, pe de altă parte, au subliniat marţi seară, la Strasbourg, cele două coraportoare ale Parlamentului European în acest dosar, Elisabeth Morin-Chartier (PPE) şi Agnes Jongerius (S&D), în cadrul unei dezbateri cu un grup de jurnalişti europeni.
Lucrătorii detaşaţi sunt angajaţi legal într-un stat membru şi sunt trimişi de către angajator să lucreze temporar într-un alt stat membru, în care angajatorul furnizează un serviciu. Aceştia nu se integrează pe piaţa muncii din ţara-gazdă şi continuă să fie acoperiţi de securitatea socială a ţării de origine. Obiectivul revizuirii acestei directive este de a asigura condiţii salariale corecte şi o protecţie bună lucrătorilor detaşaţi, dar şi un mediu corect companiilor. Regulile actuale (directiva UE) datează din 1996 şi cuprind un set de condiţii minime, cum ar fi ratele minime de remunerare, perioadele maxime de lucru, concediile anuale minime plătite sau condiţiile de angajare a lucrătorilor – la care au dreptul toţi lucrătorii detaşaţi.
Toate regulile de muncă aplicabile lucrătorilor locali vor trebui să se aplice şi lucrătorilor detaşaţi, iar principiul egalităţii de tratament trebuie să se aplice şi lucrătorilor detaşaţi angajaţi prin intermediul agenţiilor de muncă. Remuneraţia nu va include doar nivelul minim de plată, ci şi elemente precum prime şi bonusuri.
Potrivit coraportoarei Elisabeth Morin-Chartier, revizuirea directivei europene privind lucrătorii detaşaţi, a treia încercare de acest fel, este esenţială, iar textul versiunii PE de revizuire a directivei este unul foarte echilibrat.
”Important de ştiut este că aceasta este a treia tentativă de revizuire a directivei. Noi am vrut ca textul să corespundă atât cu ceea ce este astăzi Europa, cât şi cu nevoia de apropiere a acesteia de cetăţenii ei. După 18 luni de muncă, Comisia pentru muncă şi afaceri sociale a PE ne-a dat, în 16 octombrie, mandatul de negociere”, a explicat eurodeputata franceză.
În directiva adoptată în 1996, punctul de referinţă pentru lucrătorii detaşaţi era doar salariul minim din ţara-gazdă, dar practica a arătat că acesta nu a permis tratarea lucrătorilor detaşaţi în mod similar cu cei locali. ”Ceea ce am dorit noi a fost ca, în conformitate cu dreptul la muncă internaţional şi cu obiectivele Comisiei Europene, să existe salariu egal pentru aceeaşi muncă prestată în acelaşi loc”, a spus Morin-Chartier.
La rândul său, co-raportoarea Agnes Jongerius a estimat că revizuirea directivei se referă în primul rând la valorile fundamentale ale Uniunii Europene.
‘Se pare că dezbaterea este despre durata maximă a detaşării, dar vreau să spun clar că pentru noi nu este vorba de durata maximă, ci despre ceea ce se întâmplă în prima zi a detaşării. Această primă zi a detaşării ar trebui să ducă la tratamentul egal al lucrătorilor şi al companiilor ce trebuie să respecte regulile. Este vorba despre valorile fundamentale ale UE. Nu vrem dumping salarial, nu vrem concurenţă neloială, dar concurenţa nu trebuie să se manifeste în detrimentul lucrătorilor’, a accentuat eurodeputata socialistă olandeză.
În 2015, în Uniunea Europeană existau 2,05 milioane de lucrători detaşaţi. Între 2010 şi 2015, numărul acestora a crescut cu 41,3%. Cu toate acestea, ponderea lucrătorilor detaşaţi în forţa de muncă totală este redusă, aceasta fiind de numai 0,9% în UE. O proporţie de 86% din numărul de detaşări a fost făcută către 15 ţări. Germania, Franţa şi Belgia au primit cel mai mare număr de lucrători detaşaţi, împreună găzduind 50% dintre muncitorii primiţi. Ţările care au detaşat cei mai mulţi lucrători sunt Polonia, Germania şi Franţa. Mai mult de jumătate dintre detaşări au loc între ţări vecine.
După o reuniune maraton de peste 11 ore, miniştrii muncii din statele membre ale Uniunii Europene au ajuns luni seară, la Luxemburg, la un acord asupra reformei directivei privind lucrătorii detaşaţi, un dosar important pentru Paris care a fost nevoit să facă unele concesii în faţa ţărilor din Europa Centrală şi de Est.
Acestui acord s-au opus Polonia, Ungaria, Letonia şi Lituania, iar alte trei ţări s-au abţinut: Marea Britanie, Irlanda şi Croaţia.
Potrivit acordului, directiva revizuită ar urma să asigure remunerarea lucrătorilor detaşaţi în conformitate cu legea şi practicile din ţara-gazdă, detaşarea pe 12 luni, care poate fi extinsă cu încă 6 luni pe baza unei notificări motivate a furnizorului. De asemenea, se va garanta aplicarea acordurilor colective universale la lucrătorii detaşaţi din toate sectoarele şi tratament egal al lucrătorilor detaşaţi temporar şi lucrătorilor locali. În privinţa sectorului transporturilor, prevederile directivei amendate se vor aplica numai de la data intrării în vigoare a viitoarei legislaţii specifice acestui domeniu.
Următoarea etapă în acest dosar este începerea negocierilor în aşa-numitul ‘trilog’, între Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul UE.