Eliminarea certificatelor de poluare gratuite pentru industrie, impunerea plăţii pentru emisiile poluante generate de încălzire şi de maşinile personale sau ajutoarele pentru exportatori se regăsesc printre temele unor negocieri aprige începute vineri pentru finalizarea unei vaste reforme a pieţei europene a emisiilor de carbon, fiind căutate în acest timp soluţii pentru a nu penaliza prea mult gospodăriile şi companiile, relatează AFP, potrivit agerpres.
Pentru a-şi acoperi emisiile de CO2, producătorii de electricitate şi industriile energofage (siderurgia, cimentul etc.) din UE trebuie în prezent să cumpere certificate de poluare pe piaţa europeană a cotelor de emisii (ETS), creată în anul 2005.
Citește și : Macron vrea să discute cu Putin despre atacurile cu drone şi securitatea centralelor nucleare
Reforma pe mai multe paliere propusă în iulie 2021 de Comisia Europeană în cadrul planului său de combatere a schimbărilor climatice are în vedere accelerarea diminuării certificatelor de poluare gratuite şi extinderea aplicării sistemului ETS în toate direcţiile.
Negociatorii Parlamentului European şi cei ai statelor UE (Consiliul UE) au convenit deja aplicarea schemei ETS de asemenea pentru transportul maritim şi încetarea treptată în următorii ani a oferirii gratuite de certificate de poluare pentru companiile aeriene.
Marţi a fost adoptată şi o ”taxă carbon” la frontierele Europei, astfel încât din 2026 sau 2027 să fie taxate emisiile de CO2 asociate fabricării unor produse importate, precum oţelul, aluminiul, cimentul, îngrăşămintele sau electricitatea.
Există însă puncte esenţiale care ar putea face să eşueze ultima rundă de discuţii ce are loc vineri şi sâmbătă.
Punctul cel mai controversat este cel al taxării emisiilor de CO2 generate de încălzirea locuinţelor şi de autoturismele personale, plus emisiile generate de camioane. Pentru toate acestea Comisia Europeană propune crearea unei a doua pieţe pentru certificatele de poluare, o schemă ETS2, plata certificatelor de poluare urmând să fie efectuată de furnizorii de combustibil.
Speriaţi însă de impactul social care ar rezulta dintr-o asemenea taxă achitată în final de populaţie, eurodeputaţii au propus limitarea deocamdată a acestei scheme, cerând ca ea să se aplice începând din 2025 numai pentru camioane şi clădirile de birouri.
Dar statele membre, beneficiare ale veniturilor rezultate din această taxă, susţin proiectul iniţial şi doresc să-l aplice persoanelor fizice începând din 2026 sau 2027.
Pentru a încerca obţinerea unui compromis, eurodeputaţii ar putea accepta propunerea iniţială, dar cu amendamente, cum ar fi stabilirea unui preţ de CO2 plafonat, a unei ”frâne de urgenţă” pentru perioadele în care cresc preţurile hidrocarburilor şi intrarea în vigoare a sistemului abia din 2028, dar chiar şi aşa obţinerea unei majorităţi în Parlamentul European se anunţă complicată, iar în caz de blocaj subiectul ar putea fi amânat pentru anul 2023.
Pentru sprijinirea gospodăriilor şi a companiilor vulnerabile, Bruxellesul propune un ”fond social” alimentat din încasările schemei propuse ETS2. Blocaţi însă de diviziunile asupra instituirii acestei scheme, eurodeputaţii şi statele membre au divergenţe asupra calendarului lansării unui asemenea fond, finanţării şi sumei sale globale.
Citește și : Consiliul European cere Rusiei să înceteze atacurile asupra instalaţiilor nucleare civile
Un sistem ETS2 extins către gospodării ”nu ar fi acceptabil decât împreună cu o compensaţie veritabilă: un fond social consolidat şi lansat încă din 2024”, explică eurodeputatul ecologist Michael Bloss.
Alte divergenţe sunt legate de ritmul suprimării certificatelor de poluare gratuite pentru companii şi ajutoarele acordate acestora la export.
