Doar patru din zece promisiuni asumate de partidele politice din Republica Moldova înainte de alegeri ajung, în medie, să fie realizate. Concluzia apare într-un studiu elaborat de Asociația ADEPT, împreună cu mai mulți experți independenți, care arată un decalaj semnificativ între angajamentele electorale și politicile efectiv incluse în programele de guvernare.
Potrivit analizei, o parte importantă dintre promisiunile făcute de partidul de guvernare în campania electorală nu se mai regăsesc în actualul program de guvernare, iar altele au șanse reduse de a fi puse în practică. Cele mai problematice rămân angajamentele din domeniul socio-economic și cel al justiției, transmite tv8.md.
Experții constată că, spre deosebire de Republica Moldova, în alte state gradul de realizare a promisiunilor electorale este semnificativ mai mare, ajungând chiar la peste 60%. În cazul campaniei electorale de anul trecut, au fost lansate mai multe angajamente considerate ambițioase, însă o parte dintre acestea au fost ulterior abandonate.
Printre promisiunile care nu mai apar în documentele oficiale se numără dublarea veniturilor populației și construcția a circa 25 de mii de locuințe accesibile. Economiștii atrag atenția că obiectivele actuale sunt formulate în valori mult mai modeste și nu reflectă suficient realitatea puterii de cumpărare a populației.
Și în domeniul justiției, specialiștii vorbesc despre riscuri majore de implementare. Deși au fost anunțate măsuri ferme privind integritatea judecătorilor și procurorilor, soluțiile propuse, precum vettingul, sunt considerate insuficiente pentru a garanta rezultate pe termen lung. De asemenea, unele promisiuni legate de drepturile omului, inclusiv votul electronic sau prin corespondență pentru diasporă, lipsesc din programul de guvernare.
Autorii studiului mai remarcă faptul că obiectivul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în 2028 nu mai este menționat explicit, fiind afectat de constrângerile economice și sociale actuale.
Directorul executiv ADEPT, Igor Boțan, susține că promisiunile electorale sunt adesea adaptate pentru a atrage voturi, iar ulterior sunt ajustate la realitățile existente. În opinia sa, alegătorii din Moldova sunt mai toleranți față de nerespectarea angajamentelor, ceea ce le permite partidelor să prioritizeze doar obiectivele considerate strategice.
De cealaltă parte, deputații partidului de guvernare recunosc că nu toate promisiunile pot fi onorate, invocând contextul regional, influențele externe și lipsa resurselor financiare și umane. Și reprezentanții opoziției admit că multe angajamente au fost nerealiste încă din start.
Conform studiului, în statele Uniunii Europene, partidele reușesc, în medie, să ducă la bun sfârșit peste 60% dintre promisiuni, iar în țările nordice procentul depășește 80%. Un caz excepțional rămâne Marea Britanie, unde un guvern a reușit să îndeplinească aproape 90% din angajamentele asumate în fața alegătorilor.