Către finalul preşedinţiei sale, Boris Elţîn îl descria în termeni elogioşi pe Vladimir Putin, pe care l-a ales să-i succeadă în funcţie: ‘Este un ins vertical!’, conform documentelor recent publicate de biblioteca prezidenţială a lui Bill Clinton, informează vineri France Presse, potrivit agerpres.
În septembrie 1999, primul preşedinte al Rusiei postcomuniste, a cărui stare de sănătate se deteriorase vizibil, îi vorbeşte în premieră despre Putin lui Bill Clinton, cu care dezvoltase o relaţie amicală, conform transcrierilor convorbirilor telefonice dintre cei doi lideri până recent clasificate.
Citește și : Cei doi agenţi GRU au intrat în UK cu o cantitate imensă de Noviciok. 4000 de oameni puteau fi ucişi!
Cele 700 de pagini de documente, publicate în bloc, grupează toate transcrierile declasificate ale apelurilor telefonice şi ale întâlnirilor bilaterale dintre Clinton şi Elţîn, începând cu 23 ianuarie 1993 până la demisia neaşteptată a preşedintelui rus la 31 decembrie 1999.
Documentele arată că cei doi lideri reuşesc să rămână în termeni cordiali chiar şi atunci când nu sunt de acord pe probleme sensibile, precum planurile de extindere a NATO sau intervenţia Alianţei Nord-Atlantice în Kosovo în 1998.
Apoi, la 8 septembrie 1999, în cursul unei convorbiri telefonice, Boris Elţîn îl avertizează pe Bill Clinton că premierul său Vladimir Putin îi va succede în funcţie.
‘Mi-a luat mult timp să găsesc pe cineva care ar putea fi viitorul preşedinte rus în 2000’, spune el. ‘Cred că l-am întâlnit – pe Putin, vreau să spun – i-am examinat biografia, centrele sale de interes, cunoştinţele sale etc. Am ajuns la concluzia că este un om solid, foarte bine informat despre problemele de care este responsabil’, a adăugat Elţîn.
Pe acelaşi ton elogios, fostul preşedinte îl descria pe actualul şef al statului rus ca pe un ins ‘foarte riguros, puternic şi foarte sociabil’. ‘Sunt sigur că îl veţi vedea ca pe un partener foarte calificat’, îl încredinţa el pe Bill Clinton.
Candidatura lui Putin se va bucura de sprijin din partea populaţiei, se declara Elţîn ‘destul de convins’, conform documentelor citate.
Două luni mai târziu, preşedinţii rus şi american de la acea vreme se întâlneau în cadrul summitului Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) la Istanbul. În public, ei au avut poziţii divergente în problema intervenţiei militare ruse în Cecenia, pe care Washingtonul o condamna, dar, în privat, au păstrat aceeaşi relaţie amicală.
‘Bill, te-ai rănit la picior?’, l-a întrebat Boris.
‘Da, dar totul este în regulă’, îi răspunde preşedintele american, întrebându-l cine va câştiga alegerile prezidenţiale din martie 2000.
‘Putin, desigur!’, îi răspunde preşedintele rus: ‘El va fi succesorul lui Boris Elţîn. Este un democrat şi cunoaşte Occidentul’.
Citește și : Relaţiile dintre Turcia şi Olanda intră pe un făgaş normal
‘Este foarte inteligent’, observă cu prudenţă Bill Clinton, care avusese deja mai multe întâlniri cu Putin, arhitectul ofensivei militare în Cecenia.
‘Este un dur şi vertical’, a adăugat Elţîn. ‘Voi face tot ce pot ca el să câştige – în mod legal evident. Şi va câştiga. (…). El are energie şi intelect pentru a reuşi’.
La 31 decembrie 1999, Boris Elţin îşi anunţa demisia. Bill Clinton l-a sunat şi l-a felicitat pentru această tranziţie paşnică a puterii. ‘Boris, cred că istoricii vor spune despre tine că ai fost tatăl democraţiei ruse’, i-a spus preşedintele american, asigurându-l că SUA vor continua să coopereze cu Rusia lui Putin.
Cu toate acestea, Washingtonul manifesta deja precauţie faţă de viitorul preşedinte rus. Vladimir Putin este un ‘bărbat dur, foarte hotărât, orientat spre acţiune’, declara şefa diplomaţiei americane Madeleine Albright la 2 ianuarie. ‘Cred că noi trebuie să urmărim acţiunile sale cu mare atenţie’, a adăugat ea într-o intervenţie la canalul NBC.
Agenţia France Presse consideră în această relatare că publicarea respectivelor transcrieri, redactate de responsabili ai Casei Albe prezenţi în Biroul Oval în timpul convorbirilor telefonice sau în încăpere în timpul întâlnirilor bilaterale, contrastează cu secretul care înconjoară încă cele două ore de discuţii tete-a-tete între Vladimir Putin şi Donald Trump în iulie la Helsinki. Niciun membru al delegaţiei americane nu a fost admis în încăperea unde au discutat cei doi lideri, notează AFP.
