În plină pandemie de COVID-19, domeniul Chateau Cheval Blanc, producătorul unui vin de renume mondial obţinut în regiunea franceză Bordeaux, şi-a accelerat demersul agroecologic şi a plantat câteva mii de plante – inclusiv sute de arbori, precum meri, tei şi arţari – în podgoriile sale pentru a-şi asigura viitorul în faţa provocărilor generate de schimbările climatice şi realizând astfel o mică revoluţie în sectorul viticol, informează AFP, potrivit agerpres.
“Aţi văzut acel stârc? Este pentru prima dată când vedem unul în zona acestei întinderi de apă, care are doar opt luni”, a declarat Pierre Lurton, directorul general al domeniului bordelez.
Citește și : Peste 40 de milioane de italieni s-au vaccinat anti-COVID. Un sfert din populaţie a fost imunizată complet
La fel ca arborii şi ierburile (trifoi, muştar de câmp, in) din podgorii, găinile, oile şi stupii de pe această proprietate se înscriu într-un demers iniţiat în urmă cu zece ani de administratorii domeniului, aflat în proprietatea familiei Frere şi a grupului LVMH.
În perioada de carantină, administratorii acestui domeniu viticol din Saint-Emilion au accelerat programul şi au plantat 3.000 de plante, inclusiv 1.500 de arbori în viile sale (în care fuseseră plantaţi deja 200 de arbori), sub privirile vecinilor lor din Pomerol, unde se află la fel de celebrele domenii viticole Chateau L’Evangile şi Chateau Petrus.
“Nu te trezeşti într-o dimineaţă spunând: ‘uite, azi vom planta arbori’. Au trecut mai mult de 10 ani de când tatonăm terenul”, a explicat Pierre-Olivier Clouet, directorul tehnic al domeniului, în vârstă de 41 de ani. Primele teste au fost realizate în parcele din care se produce un sortiment secundar, vinul Petit Cheval Blanc, mai puţin mediatizat.
Apoi, a venit rândul domeniului Cheval Blanc. “Avem soluri care produc vinuri extraordinare, însă vor face ele vinuri la fel de extraordinare atunci când afară vor fi cu două sau trei grade Celsius în plus? Mă îndoiesc de acest lucru”, a explicat el. Acest este şi motivul care a dus la plantarea de arbori în podgoriile domeniului.
“Obiectivul principal este de acela de a aduce răcoare în parcele” graţie umbrei arborilor, a explicat Juliette Combe, asistent-viticol, în vârstă de 29 de ani.
Noua “plantaţie” este compusă din 50% pomi fructiferi (a căror producţie va ajunge pe mesele locuitorilor din acest domeniu viticol) şi 50% arbori de pădure (tei, arţari, carpeni) pentru a hrăni solul şi a adăposti păsări, insecte şi lilieci.
“Rolul unei pompe de apă”
Copacii sunt interesanţi şi datorită “muncii lor subterane”. “Copacul îşi ia nutrimentele şi apa din sol graţie unei ciuperci micorizale, filamente care vor coloniza rădăcinile arborilor şi ale viţelor-de-vie învecinate”, a explicat, entuziasmat, Pierre-Olivier Clouet.
“Organizăm astfel o veritabilă reţea de partajare a nutrimentelor, iar planta căreia îi este greu să se alimenteze va fi alimentată de vecina ei. Aceste ciuperci au o importanţă majoră în cadrul unei încălziri a climei”, jucând “rolul unei pompe de apă”, a continuat expertul francez.
Înainte de a planta acei arbori, administratorii domeniului au trebuit să smulgă 100 de tulpini de viţă-de-vie la fiecare hectar (un hectar de podgorie conţine între 6.000 şi 8.000 de tulpini). “Înainte de a ne acorda permisiunea de a smulge o tulpină de viţă-de-vie Cheval Blanc, a trebuit să ne gândim foarte bine la ceea ce facem”, a recunoscut directorul tehnic al exploatării viticole.
Având o medie de vârstă a viţei-de-vie de 42 de ani, podgoria Cheval Blanc deţine tulpini ce datează din 1920, iar unele dintre vinurile sale sunt vândute cu mai multe sute sau chiar cu mii de euro.
Citește și : Ambasada Rusiei din SUA acuză NATO de provocări în Marea Baltică
Domeniul Cheval Blanc, care are 45 de angajaţi, nu este primul care se lansează în domeniul agro-silviculturii. Delphine şi Benoit Vinet, care s-au lansat în 2008 în acest sector cu mica lor podgorie din Libournais, sunt consideraţi “pionieri” din acest punct de vedere. “A fost puţin mai complicat, pentru că eram consideraţi nişte frumoşi visători”, a declarat, amuzată, Delphine Vinet.
“Aceste domenii renumite care încep să practice agro-silvicultura şi biodiversitatea ne bucură foarte mult, pentru că ele dispun de vizibilitate. Ştim cum se petrec lucrurile în universul industriei viticole, dacă ei fac progrese, atunci ceilalţi nu vor dori să rămână în urmă”, aducând astfel un beneficiu pentru biodiversitate şi pentru podgorii, a adăugat ea.
“Nu am inventat nimic”, recunoaşte Pierre-Olivier Clouet, însă noutatea de la Cheval Blanc constă în amploarea proiectului: 16 hectare din totalul de 39 de hectare vor trece în domeniul agro-silviculturii.
Însărcinată cu monitorizarea ştiinţifică a proiectului, Juliette Combe consideră că “va trebui să lăsăm un anumit timp arborilor pentru a arăta că acesta nu este doar efectul unui anunţ mediatic”.
“Am implementat anumiţi indicatori, pe care îi dorim destul de simpli, precişi şi comparabili: rata de materie organică, stabilitatea structurală a solului… peste patru sau cinci ani vom avea evidenţiată o primă tendinţă”, a explicat tânăra angajată, care este inginer agronom.
