Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a dat asigurări vineri că poziţia sa privind ‘ineficienţa’ cotelor obligatorii de redistribuire a refugiaţilor între statele UE este ‘extrem de proeuropeană’, răspunzând criticilor ce i-au fost adresate după ce a cerut renunţarea la acest sistem de cote, menţionând pe de altă parte că, deşi la summitul european de joi şi vineri au persistat neînţelegerile pe acest subiect între ţările grupului de la Vişegrad şi cele vest-europene, prioritatea statelor UE este oprirea sau măcar diminuarea imigraţiei ilegale, informează agenţiile EFE şi DPA, conform agerpres .
‘Sunt absolut sigur că poziţia mea asupra migraţiei este extrem de proeuropeană, pentru că eu cred că Europa este un ansamblu’, a spus Tusk la o conferinţă de presă după terminarea Consiliului European, la care s-a discutat şi despre reformarea sistemului de azil în UE (Regulamentul Dublin), fără să se ajungă însă la o înţelegere.
El a atras atenţia că problema ‘cotelor obligatorii consumă cel mai mult timp în discuţiile despre migraţie dintre Bruxelles şi capitalele’ statelor UE.
Citește și : CUTREMUR cu magnitudinea 6,5 în Indonezia
Tusk a cerut înaintea summitului să se renunţe la mecanismul cotelor obligatorii, adoptat în 2015 pentru relocarea din Italia şi Grecia a 160.000 de refugiaţi, argumentând că acest sistem a provocat diviziuni în interiorul UE şi, în plus, a fost ineficient, numai 10% dintre refugiaţii din acel plan fiind efectiv relocaţi.
Propunerea sa a fost catalogată drept ‘antieuropeană’ de comisarul pentru migraţie Dimitris Avramopoulos, fiind de asemenea respinsă de preşedintele şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi, respectiv, Frans Timmermans.
Tusk a precizat la conferinţa de presă de vineri că nu şi-a schimbat părerea exprimată. ‘Ceea ce ne trebuie acum este o metodă eficientă pentru a opri sau, cel puţin, a diminua fluxul de imigranţi ilegali în Europa. Este prima şi principala condiţie pentru a stabili un control real asupra politicii migratorii (…) Fără acest instrument fundamental nu vom realiza niciun fel de politică migratorie’, a insistat el în continuare. ‘Tema cotelor obligatorii este, cu siguranţă, importantă, dar nu este soluţia problemei’, a mai menţionat Tusk.
‘Nu mă plasez de partea niciunui grup de ţări, inclusiv a mea. (…) Nu am nicio îndoială că ţările din regiunea mea trebuie de asemenea să fie dispuse să arate mai multă solidaritate în practică’, a completat fostul şef al guvernului de la Varşovia.
Ţara sa, Polonia, alături de celelalte din Grupul de la Vişegrad, respectiv Ungaria, Cehia şi Slovacia, s-au opus şi la acest summit sistemului de redistribuire a migranţilor prin cote obligatorii, susţinut în schimb de Comisia Europeană şi de ţări vest-europene care le-au cerut din nou celor din Est să dea dovadă de ‘solidaritate’.
‘Mai avem mult de lucru (…) Poziţiile nu s-au schimbat’, a rezumat Angela Merkel cele circa trei ore de discuţii pe acest subiect, dezbateri descrise de premierul ceh Andrej Babis ca fiind ‘furtunoase’. Acesta din urmă l-a acuzat pe premierul grec Alexis Tsipras că a fost ‘agresiv’, în timp ce omologul său ungar Viktor Orban a vorbit despre o ‘bătaie politică’ la acest summit şi a deplâns faptul că ‘există în continuare prea multe ţări mari şi puternice care nu vor să oprească migraţia, ci mai curând să-i ajute pe migranţi să intre în Europa, pentru a-i distribui apoi într-o formă obligatorie’.
În acest context, Tusk a estimat că va fi ‘foarte dificil’ ca statele UE să ajungă la un compromis în chestiunea revizuirii Regulamentului Dublin, care în prezent obligă migranţii să ceară azil în prima ţară pe unde au intrat în UE. Totuşi, el a apreciat faptul că ar exista un minim acord asupra unor priorităţi. ‘Discuţiile de ieri (joi – n.r.) privind migraţia au confirmat ordinea obiectivelor noastre, în care protejarea teritoriului nostru, protejarea frontierelor noastre externe, precum şi oprirea imigraţiei ilegale sunt prioritare’, a indicat Tusk. El a anunţat că la summitul european din luna martie se va face o evaluare a progreselor, astfel încât la cel din iunie să se poată ‘lua decizii’ privind revizuirea Regulamentului Dublin.
Referindu-se şi el la această chestiune în conferinţa sa de presă de după summit, Jean-Claude Juncker a spus că sistemul cotelor obligatorii a fost până în prezent un ‘succes’, susţinând totodată că această politică nu afectează sistemele de asistenţă socială ale statelor UE.
Cât despre revizuirea Regulamentului Dublin, preşedintele Comisiei Europene a cerut statelor membre să examineze propunerile deja prezentate, printre acestea fiind şi transformarea cotelor obligatorii într-un mecanism automat şi permanent, iar dacă nu se va ajunge la un consens el nu a exclus recurgerea din nou la un vot prin majoritate calificată, la fel ca în anul 2015, idee împărtăşită de mai mulţi lideri vest-europeni.