Două treimi din cantitatea de gheaţă conţinută de gheţarii din Alpi sunt condamnate la topire până la sfârşitul secolului pe fondul schimbărilor climatice care contribuie la creşterea temperaturilor, conform rezultatelor unui studiu efectuat în Elveţia, citat marţi de The Guardian, potrivit Agerpres.
Jumătate din cantitatea de gheaţă conţinută de cei aproximativ 4.000 de gheţari din Alpi va dispărea până în anul 2050 din cauza încălzirii globale determinată de gazele cu efect de seră emise anterior, potrivit concluziilor cercetării. După această dată, chiar dacă emisiile de carbon vor scădea la zero, două treimi din gheaţă vor dispărea până în anul 2100.
În cazul în care cantitatea de emisii îşi va menţine ritmul actual de creştere, limbile de gheaţă vor dispărea din văile alpine până la finalul secolului.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, pierderea gheţarilor ar avea un impact semnificativ asupra disponibilităţii apei pentru agricultură şi hidroenergie, mai ales în timpul perioadelor secetoase, şi va afecta natura şi turismul.
”Gheţarii din Alpii europeni şi evoluţia recentă a acestora constituie unele dintre cele mai clare indicii ale schimbărilor actuale ale climei”, a declarat Daniel Farinotti, glaciolog la ETH Zurich din Elveţia, membru al echipei de cercetători.
”În scenariul pesimist, gheaţa din cea mai mare parte a Alpilor va dispărea până în 2100 şi vor rămâne doar câteva petice izolate, la înălţimi mari, reprezentând 5% sau mai puţin din volumul actual de gheaţă”, a explicat Matthias Huss, cercetător principal la ETH Zurich.
Un studiu publicat în luna februarie a relevat că o treime din gheaţa ce acoperă vaste suprafeţe din lanţurile montane asiatice este la rândul său condamnată la topire ca urmare a schimbărilor climatice, fenomen ce va aduce consecinţe grave pentru cele aproape 2 miliarde de persoane care trăiesc la poalele acestora. Gheţarii situaţi de-a lungul lanţului montan Hindu Kush şi regiunii Himalaya se află la altitudini mari şi mai reci însă, în cazul în care emisiile de carbon nu vor fi stopate, două treimi din cantitatea de gheaţă conţinută de aceştia vor dispărea până în 2100.
Topirea gheţarilor contribuie la creşterea nivelului mărilor, însă aproape trei sferturi din această cantitate de apă provine din Groenlanda şi Antarctica. Gheţarii din Hindu Kush, Patagonia şi Islanda au, de asemenea, un aport semnificativ în acest sens. Alpii europeni, care se întind pe teritoriul Franţei, Elveţiei, Italiei, Austriei şi Germaniei, contribuie cu mai puţin de 1%.
Citește și: Iranul numeşte un nou ambasador la ONU
Cea mai recentă cercetare, publicată în jurnalul The Cryosphere şi prezentată marţi la conferinţa organizată de Uniunea Europeană de Geoştiinţe în Viena, Austria, a coroborat modele computerizate cu date prelevate de pe teren pentru realizarea unei prognoze privind soarta gheţarilor. Anul 2017 a fost utilizat ca punct de pornire.
Spre deosebire de analizele din trecut, modelele au ţinut cont în mod explicit de modul în care gheţarii se deplasează în josul munţilor. Această abordare a condus la o diminuare a cantităţii de gheaţă pierdută estimată în cadrul cercetărilor anterioare. Aplicarea acestei abordări în cazul altor lanţuri muntoase care includ gheţari ar putea îmbunătăţi previziunile privind pierderile de gheaţă, au subliniat cercetătorii.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate în urma arderii combustibililor fosili, a defrişărilor şi a altor activităţi poluante reprezintă cel mai important factor în minimizarea topirii gheţii. “Viitorul acestor gheţari este într-adevăr în pericol, însă există încă o posibilitate de a limita pierderile viitoare”, a precizat Farinotti.
