Un tratat ONU istoric pentru protejarea biodiversității marine a intrat în vigoare sâmbătă, oferind statelor un cadru legal pentru conservarea oceanelor.
Pentru întâia oară, vaste zone oceanice din apele internaționale vor fi reglementate printr-un acord internațional obligatoriu. Tratatul, cunoscut sub numele de „Acord privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității marine în zone aflate în afara jurisdicției naționale”, a fost finalizat în martie 2023, după 15 ani de negocieri și a fost pus oficial în aplicare, începând de luni. Acesta permite crearea unei rețele globale de arii marine protejate în apele internaționale, până acum aproape complet nereglementate, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
„Este vorba despre două treimi din oceane și despre jumătate din suprafața planetei care, pentru prima dată, vor avea un regim juridic cuprinzător”, a declarat Adam McCarthy, oficial al Ministerului de Externe al Australiei, citat de Reuters.
Tratatul a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicare încă din septembrie anul trecut, după ce a fost ratificat de cel puțin 60 de state. Între timp, numărul ratificărilor a depășit 80. China, Brazilia și Japonia se numără printre statele care au aderat recent la acord. Alte țări, inclusiv Marea Britanie și Australia ar putea adera în curând. Statele Unite au semnat tratatul, însă acesta se va aplica doar după aprobarea Congresului SUA.
„Este esențial să ajungem la o ratificare globală pentru ca tratatul să fie aplicat eficient”, a explicat Rebecca Hubbard, directoarea High Seas Alliance, care reunește mai multe organizații pentru protejarea oceanelor.
Acordul obligă statele să realizeze evaluări de impact asupra mediului pentru activitățile care afectează ecosistemele marine. De asemenea, sunt introduse mecanisme pentru împărțirea beneficiilor rezultate din „economia albastră”, inclusiv din utilizarea resurselor genetice marine în biotehnologie. Termenul se referă la activitățile economice legate de oceane, precum pescuitul, transportul maritim, energia sau cercetarea științifică.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Ecologiștii avertizează însă că pentru atingerea obiectivului „30 până în 2030” ar fi nevoie de peste 190.000 de arii marine protejate. În prezent, doar aproximativ 8% din oceanele lumii sunt sub protecție formală.
Tratatul nu reglementează exploatarea mineralelor de pe fundul mării, competență care rămâne în sarcina Autorității Internaționale pentru Fundul Mării, care gestionează mineritul în apele internaționale. „Acordul este ambițios, dar are limite clar definite”, a subliniat Adam McCarthy.
