Persoane stau la coada ca sa intre in statia de metrou Pipera, miercuri, 19 iulie 2017. Inquam Photos / Octav Ganea
Doar jumătate din numărul copiilor, care s-au năsut în 2004 în Moldova, mai rămân astăzi în țară. Cel puțin așa arată analiza expertului în economie, Veaceslav Ioniță, care consideră că „generația 2004 este o generație pierdută pentru Moldova, câștigată pentru Europa”.
Citește și: Aterizare de urgență la Călărași
Din cei 38.000 de copii, care s-au născut în 2004 în țară, astăzi, la 21 de ani distanță, doar jumătate dintre ei mai sunt în Moldova, constată expertul.
„Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv de a oferi unui copil născut aici suficiente motive să rămână. Am urmărit întreaga lor traiectorie – de la grădiniță la școală, liceu, facultate și mai apoi primii ani de muncă – și am constatat că la fiecare etapă, generația 2004 s-a „topit” din punct de vedere demografic în fața ochilor noștri. Fenomenul nu e natural, ci profund structural. E vorba de un exod educat, continuu și accelerat”, a precizat Ioniță.
Potrivit expertului, la șase ani, 35.400 din cei 38.000 de copii erau încă în țară. La acea vreme era o pierdere de 2.600 copii. În continuare, când au mers prima zi la școală, mai rămâneau 32.200 de copii, ceea ce înseamnă că peste 15% erau deja plecați. În 2015, la etapa de gimnaziu, în țară erau 29.900 – adică o pierdere cumulată de 21%, la etapa de liceu 1 din 3 copii născuți în 2004 deja nu mai era în Moldova, iar la etapa de facultate, doar 60% dintre ei mai rămâneau în țară.
La etapa de absolvire, în Moldova rămâneau 17.800 de copii născuți în 2004 sau aproape 1 din 2 tineri a părăsit deja țara până la 22 ani.
„Acești tineri nu sunt doar cifre. Ei sunt viitori contribuabili, părinți, specialiști. Statul a investit în educația lor peste 30.000 de euro per capita până la 22 ani – adică cel puțin 750 milioane euro investiți într-o generație care, în proporție de peste 60%, a plecat. Fiecare tânăr plecat înseamnă 25-30 ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o contribuție medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde 100.000–120.000 euro pe individ. Lipsa forței de muncă calificate generează dezechilibre. Sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul resimt o criză structurală. Migrarea tinerilor lasă în urmă o populație îmbătrânită, accentuând dezechilibrul între contribuabili și beneficiari. Aceasta nu este doar o problemă demografică. Este o catastrofă economică latentă. Fiecare an în care nu corectăm cursul înseamnă o nouă generație pierdută”, menționează Ioniță.
Expertul consideră că statul trebuie să intervină pentru urgent și anume prin implementarea educație conectate cu piața muncii, ceea ce înseamnă că universitățile trebuie să ofere competențe care pot fi valorificate în țară.
De asemenea, trebuie să se ofere stimulente pentru revenire în țară – burse condiționate, scutiri fiscale pentru tineri reveniți, credite pentru locuințe și stabilite contracte social cu generațiile tinere.
This post was last modified on 05/06/2025 11:56 11:56