Moldova și România, membră NATO, se confruntă cu o creștere a incursiunilor dronelor rusești, care provoacă teamă generalizată și ridică întrebări cu privire la răspunsurile lor defensive, transmite DW.
Aceste încălcări s-au intensificat pe 25 noiembrie, în timpul unui atac rus major asupra Ucrainei, când șase drone rusești au pătruns în spațiul aerian moldovenesc, practic lipsit de apărare. O dronă s-a prăbușit în satul moldovean Cuhureștii de Jos, speriind locuitorii, care și-au exprimat îngrijorarea în fața mass-media locale.
„Te trezești dimineața și nu știi la ce să te aștepți”, a spus un localnic. În același timp, o dronă rusă s-a prăbușit pe o fermă din Puiești, România, la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Moldova. Proprietarul fermei a raportat o „explozie foarte puternică”, în timp ce sătenii și-au exprimat temerile de război, unii fiind gata să-și „facă bagajele și să plece”.
Se pare că această dronă a zburat timp de ore întregi în spațiul aerian românesc, survolând regiunea de est. Deși dronele prăbușite nu aveau explozibili și erau probabil folosite pentru recunoaștere sau pentru a confunda apărarea aeriană, traiectoriile lor de zbor deliberate arată că Rusia le-a dirijat intenționat către cele două țări. Deși Rusia a încălcat spațiul aerian al ambelor țări de zeci de ori – ceea ce a dus la convocarea ambasadorului rus în Moldova și la convocări repetate în România – oficialii nu au ajuns să acuze Moscova de intenție.
Cea mai notabilă diferență este reacția României. Țara are capacitatea de a doborî aceste UAV-uri. Deține avioane F-16, vehicule Gepard sau, mai noi, sistemul anti-dronă Merops. Totuși, în ciuda unei legi care permite doborârea dronelor și intervenția avioanelor NATO, nu s-a luat nicio măsură decisivă. Fostul ministru român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a apărat ezitarea, spunând: „Nu suntem în război… nu putem trage fără să ne gândim la consecințe”.
Acest sentiment a fost repetat de președintele Nicușor Dan, care a respins în mod controversat încălcările recurente ca fiind „accidente” și „probleme tehnice”, mai transmite DW. Această poziție conciliantă a atras critici aspre, în special din partea fostului președinte Traian Băsescu. „O țară care se respectă nu permite ca spațiul său aerian să devină o promenadă pentru dronele rusești”, a afirmat el.
România riscă să fie percepută ca o țară cu securitate slabă de investitori
Prin faptul că nu doboară dronele rusești, România ar putea fi văzută ca o țară cu securitate slabă de potențiali investitori și cu o clasă politică lipsită de fermitate.
Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că lipsa unor proceduri clare din partea autorităților, în cazul dronei care a survolat teritoriul timp de 50 de minute, „transmite un semnal de slăbiciune”, potrivit Mediafax. El a adăugat că această neclaritate nu mai poate continua. „România trebuie să demonstreze că este capabilă să-şi protejeze teritoriul, să reacţioneze ferm şi coordonat împreună cu aliaţii din UE şi NATO”, a afirmat Negrescu.
Potrivit unor instituții precum FMI sau Banca Centrală Europeană, securitatea națională este extrem de importantă pentru investitori, deoarece servește drept pilon fundamental pentru un climat investițional stabil și previzibil.
Stabilitatea geopolitică și securitatea internă influențează în mod direct percepția riscului, iar investitorii evită, în general, să investească capital în medii în care activele, profiturile sau operațiunile lor ar putea fi periclitate.
