Economia Rusiei traversează o etapă critică, marcată de deficite în creștere, venituri în scădere și presiuni structurale tot mai accentuate.
Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina intră în al cincilea an, economia dă semne de presiune structurală profundă, scrie TheEconomist. Analiștii spun că sistemul nu se mai prăbușește, dar nici nu își revine. În schimb, a intrat în ceea ce unii descriu drept o „zonă a morții” economică, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Creșterea a încetinit la doar 1% în 2025, iar prognozele indică o evoluție și mai slabă. Scăderea veniturilor din exporturi și deficitul bugetar în creștere amplifică presiunea.
În ultimii patru ani, economia Rusiei s-a divizat în două sectoare distincte. Industriile militare și cele conexe apărării primesc prioritate la forță de muncă și capital. Aceste sectoare se extind, angajează și investesc masiv.
Industriile civile spun însă o altă poveste. Afacerile private și sectoarele de consum se confruntă cu scăderea producției și investiții limitate.
Producția manufacturieră totală a crescut cu 18,3% în trei ani. Însă sectorul de apărare a generat, de unul singur, o creștere de aproximativ 20%, ceea ce sugerează că industria civilă a înregistrat, în realitate, un declin.
Motorul economiei ruse funcționează în mare parte pe baza cheltuielilor militare finanțate de stat. Transferurile bugetare către firmele din apărare generează salarii și activitate pe termen scurt. Sistemul amintește de veniturile excepționale din petrol din anii 2000.
Diferența majoră este că petrolul aducea bani din piețe externe. Cheltuielile militare reprezintă o redistribuire internă către active destinate distrugerii.
Economiștii avertizează că acest model slăbește capacitatea productivă pe termen lung.
Deficitul bugetar a ajuns la 5,6 trilioane de ruble în 2025, aproximativ 61,6 miliarde euro. Plățile pentru dobânzi depășesc acum cheltuielile pentru educație și sănătate la un loc.
Veniturile din petrol au scăzut accentuat pe fondul prețurilor reduse. În ianuarie, încasările din energie s-au înjumătățit față de anul precedent.
Cererea globală mai slabă și încetinirea marilor economii agravează situația. Totodată, sancțiunile continuă să limiteze accesul la tehnologie și flexibilitatea financiară.
Cheltuielile pentru apărare reprezintă acum aproximativ 8% din PIB. O demobilizare fără criză ar necesita relaxarea sancțiunilor și restructurare economică. Experții consideră puțin probabilă îndeplinirea acestor condiții în viitorul apropiat.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Analiștii spun că Rusia poate continua, deocamdată, finanțarea războiului. Totuși, accentul prelungit pe militarizare crește riscurile sistemice. Presiunea susținută ar putea declanșa instabilitate fiscală sau disfuncții instituționale.
Încheierea războiului ar putea încetini deteriorarea, dar redresarea rămâne incertă.
