Şeful statului egiptean Abdel Fattah el-Sisi, care conduce un regim autoritarist, este sigur de realegerea sa în scrutinul prezidenţial care a început luni şi a cărui miză principală este participarea la vot, relatează AFP, potrivit news.ro .
Într-o şcoală din cartierul înstărit Heliopolis, plasată sub un dispozitiv de securitate impresionant, preşedintele el-Sisi, în vârstă de 63 de ani, a votat încă de la deschiderea secţiilor de vot, la ora locală 9.00 (100, ora României). El nu a făcut nicio declaraţie de presă.
Citește și : Italia : Berlusconi – un nou proces în scandalul petrecerilor ‘bunga bunga’
Unicul său adversar, Moussa Mostafa Moussa, în vârstă de 65 de ani, un susţinător notoriu al lui el-Sisi care afirmă că a candidat în alegeri pentru a nu-l lăsa pe preşedinte să candideze singur, a votat luni după-amiaza, într-o secţie din centrul Cairo.
”Îndemn toată lumea să participe cu forţă, timp de trei zile”, a declarat el pentru presă, declarându-se optimist în legătură cu rezultatul său.
Premierul Sherif Ismail a votat tot la Heliopolis. ”Nimic nu va speria poporul egiptean, nici atacurile teroriste, nici nimic altceva”, a declarat el la ieşirea din secţia de votare. ”Mulţumită lui Allah, nivelul de participare va fi mare”.
În faţa absenţei unei competiţii reale, toate privirile erau îndreptate luni asupra nivelului participării la vot. La ultimele alegeri prezidenţiale, ea a atins 37% după două zile, ceea ce a determinat autorităţile să prelungească scrutinul cu 24 de ore, pentru a creşte la 47,5%.
RECOMPENSĂ
O dovadă a importanţei acestei chestiuni este faptul că guvernatoarea din Al-Bahaira (nord) Nadia Abdo a dat asigurări că le-a transmis reprezentanţilor locali că localităţile cu un nivel mare de prezenţa la urne vor fi recompensate.
”Le vom furniza apă, asanare, electricitate”, a declarat ea la televiziune.
Niciun fel de date oficiale nu erau însă disponibilă până luni după-amiaza.
Mahmoud el-Sherif, un purtător de cuvânt al Autorităţii Naţionale egiptene a Alegerilor a evocat, într-o conferinţă de presă, o ”participare puternică” la Cairo, Giseh, Alexandria (nord) şi Assuan (sud) sau în nordul Sinaiului.
Susţinători ai lui el-Sisi au dansat şi agitat steaguri egiptene în faţa mai multor secţii de votare la Cairo.
Într-o ţară care se confruntă cu atacuri jihadiste din 2013 şi în care gruparea Statul Islamic (SI) a ameninţat să vizeze locuri legate de alegeri, operaţiunile de vot se desfăşoară în regim de supraveghere atentă.
Măsurile luate de autorităţi sunt ostentative – detectoare de metale şi militari înarmaţi la intrare, vehicule blindate staţionate în mai multe puncte ale capitalei.
Doi poliţişti au fost ucişi sâmbătă, într-un atentat la Alexandria (nord), al doilea cel mai important oraşdin ţară. Atacul nu a fost revendicat, însă şase suspecţi islamişti au fost ucişi prin împuşcare duminică, potrivit Ministerului de Interne.
Aproximativ 60 de milioane de alegători – din cei aproape 100 de milioane de locuitori ai ţării celei mai populate din lumea arabă – sunt îndemnaţi să voteze timp de trei zile.
Rezultatele oficiale urmează să fie proclamate pe 2 aprilie.
Mostafa Moussa şi-a anunţat candidatura în ultimul moment, respingând acuzaţii potrivit cărora ar fi o ”marionetă”.
Anterior, orice potenţiali candidaţi au fost înlăturaţi, încarceraţi sau descurajaţi.
El-Sisi a declarat, într-un interviu televizat difuzat săptămâna trecută, că absenţa unor concurenţi serioşi nu este treaba sa. ”Mi-ar fi plăcut să fi fost unul, doi, trei sau zece dintre cei mai buni” candidaţi.
În campania sa, preşedintele şi-a multiplicat apariţiile teatrale la eveniment difuzate pe larg la televiziune şi relatate amplu în ziare.
Oraşele, mai ales Cairo, sunt inundate de portrete ale şefului statului, obiectul unui cult al personalităţii, alături de rare afişe ale adversarului său.
Numeroşi egipteni care-l susţin pe el-Sisi consideră că el este artizanul reîntoarcerii la linişte în ţară după haosul care a aurmat revoluţiei din 2011 şi prăbuşirii lui Hosni Mubarak de la putere.
Încă de la începutul primului său mandat, preşedintele a promis să aducă stabilitate, inclusiv economică.
REFORME DUREROASE
Un ambiţios dar dureros program de reforme, cu privire la o devalorizare a monedei şi o reducere a subvenţiilor de stat, a fost întreprins în 2016. Aceste măsuri au antrenat o explozie a preţurilor care-i afectează dur pe egipteni.
Pe planul securităţii, ţara a fost afectată de numeroase atentate jihadiste, începând din 2013, după destituirea de către armată – care se afla la acea vreme în mâinile lui el-Sisi – a islamistului Mohamed Morsi, primul preşedinte egiptean ales în mod democratic, dar care a devenit rapid impopular.
O vastă operaţiune militară a fost lansată în februarie cu scopul de restabili securitatea în nordul Sinaiului, unde face ravagii o aripă locală a SI. Operaţiunea s-a soldat cu moartea a peste 100 de jihadişti, dar şi a 20 de militari, potrivit unor date oficiale.
Revoluţia din 2011 le-a trezit egiptenilor speranţe, însă, şapte ani mai târziu, el-Sisi conduce ţara, în prezent, cu o mână de fier, reprimând cu fermitate opozanţii islamilti, liberali şi laici.
