wprost.pl
Parlamentul egiptean a prelungit marţi – cu trei luni – starea de urgenţă instaurată în aprilie, în urma unor atentate sângeroase vizând biserici copte, revendicate de gruparea Statul Islamic (SI), o măsură de excepţie propusă de preşedintele Abdel Fattah el-Sisi şi validată de Legislativ, după ce a fost prelungită deja în mai multe rânduri, scrie AFP.
Starea de urgenţă a fost instaurată în urma a două atentate sângeroase în biserici copte, la Tanta şi Alexandria, în nordul Egiptului, soldate cu 45 de morţi, potrivit news.ro .
SI a ameninţat ulterior comunitatea coptă cu alte atacuri.
În următoarea lună, jihadiştii au ucis 30 de creştini care făceau un pelerinaj la o mănăstire.
Citește și : Serviciile secrete israeliene au contribuit la prevenirea a zeci de atacuri teroriste în Europa (Netanyahu)
Alt atac anticopt, revendicat de SI, s-a soldat cu nouă morţi luna trecută, la o biserică de la Cairo.
Starea de urgenţă lărgeşte considerabil puterile poliţiei în privinţa arestării şi supravegherii şi poate impune restricţii libertăţii de mişcare.
Egiptul a rămas timp de 30 de ani în stare de urgenţă, o măsură care a fost ridicată cu o lună înainte de alegerea preşedintelui islamist Mohamed Morsi, în 2012.
Abrogarea ei a fost una dintre principalele revendicări în revolta din 2011 faţă de Hosni Mubarak.
Starea de urgenţă se află în vigoare de mai mulţi ani în partea de nord a Peninsulei Sinai (est), unde SI este foarte activ.
PRIMUL TUR AL ALEGERILOR PREZIDENŢIALE ÎN PERIOADA 26-28 MARTIE
Pe de altă parte, primul tur al alegerilor prezidenţiale din Egipt va avea loc de la 26 la 28 martie, iar turul doi se va ţine, dacă va fi necesar, de la 24 la 26 aprilie, a anunţat luni Autoritatea Naţională egipteană Electorală.
Actualul preşedinte Abdel Fattah el-Sisi, ales în 2014, a declarat recent că nu va candida la un al treilea mandat, în 2022, sugerând astfel că va candida anul acesta.
La sfârşitul lui decembrie, un purtător de cuvânt al preşedinţiei a anunţat că el-Sisi va lua o decizie în acest sens ”în timp util”, potrivit ziarului de stat Al-Ahram.
Trei personalităţi şi-au anunţat în noiembrie intenţia de a candida, însă una dintre ele a revenit recent asupra deciziei, alta a fost condamnată la închisoare, iar candidatura celei de a treia pare incertă din cauza unor proceduri judiciare.
Comisia Electorală va înregistra candidaturile în perioada 20-29 ianuarie, iar o ”listă provizorie” va fi publicată la 31 ianuarie în ziarele de stat Al-Ahram şi Al-Akbhar Al-Youm, a anunţat Lashin Ibrahim, preşedintele Autorităţii Naţionale Electorale.
Campania prezidenţială urmează să înceapă în mod oficial pe 24 februarie şi să se încheie la 23 martie.
Rezultatele primului tur vor fi publicate în jurnalul oficial pe 2 aprilie, iar ale turului doi pe 1 mai.
Este vorba despre al treilea scrutin prezidenţial de la îndepărtarea de la putere a lui Hosni Mubarak în 2011.
Într-un Egipt condus cu o mână de fier de regimul el-Sisi, Ibrahim a promis că acest scrutin va respecta principiile ”independenţei, neutralităţii, integrităţii, transparenţei, eficienţei şi profesionalismului”.
”Un proces electoral integru este un drept” al cetăţenilor, a apreciat el.
CRITICI
Fostul premier Ahmed Shafiq a anunţat duminică faptul că nu va candida, contrar anunţului pe care l-a făcut în noiembrie. El era perceput drept un posibil adversar jenant pentru el-Sisi, care devine astfel mare favorit.
Un celebru avocat specializat în apărarea drepturilor omului, Khaled Ali, care a candidat în 2012, la fel ca Shafiq, a anunţat în noiembrie că-şi lansează campania prezidenţială.
Însă candidatura sa este foarte incertă, întrucât activistul de stânga a fost condamnat în septembrie la trei luni de închisoare după ce a fost găsit vinovat de ”atingere la (adresa) decenţei publice”, o hotărâre împotriva căreia a făcut apel.
Colonelul Ahmed Konsowa a anunţat şi el, în noiembrie, că intenţionează să candideze. Însă a fost arestat la puţin timp după aceea şi condamnat, în decembrie, la şase luni de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de ”comportament dăunător faţă de exigenţele sistemului militar”.
Principalii lideri ai mişcării islamiste Fraţii Musulmani, odinioară principala forţă a opoziţiei, sunt, la rândul lor, fie încarceraţi, fie în exil, după destituirea de către armată a preşedintelui islamist Mohamed Morsi în vara lui 2013.
De mai multe luni, jurnalişti şi analişti se întreabă despre absenţa unei eventuale concurenţe a probabilului candidat în exerciţiu, el-Sisi – care a preluat puterea în 2014 cu 96,9% din voturile exprimate – într-un scrutin fără vreun opozant serios şi fără vreo miză majoră.
Regimul el-Sisi, care a făcut din lupta împotriva terorismului prioritatea sa, este criticat cu regularitate de organizaţii de apărarea drepturilor omului.
Pe plan economic, Guvernul a întreprins reforme majore – devalorizarea şi apoi fluctuaţia lirei egiptene, care şi-a pierdut jumătate din valoare faţă de dolar.
Aceste reforme au fost salutate de partenerii internaţionali ai Egiptului, în frunte cu Frontul Monetar Internaţional (FMI), care a acordat Egiptului, în 2016, un împrumut în valoare de 12 miliarde de dolari pe o perioadă de trei ani.
Însă populaţia se plânge de o inflaţie galopantă şi tăieri drastice ale subvenţiilor de stat.