Elveţienii nu vor să renunţe la pesticidele de sinteză, după ce alegătorii au refuzat duminică, la urne, să angajeze ţara – care găzduieşte unul din cei mai mari producători de produse fitosanitare, grupul Syngenta, achiziţionat în 2017 de gigantul chinez ChemChina – în această direcţie, transmite AFP, potrivit agerpres.
Conform primelor rezultate oficiale, un vot negativ a fost exprimat în majoritatea cantoanelor, unde populaţia a respins cele două iniţiative populare împotriva pesticidelor.
Citește și : Tensiuni la summitul G7 între liderii UE şi Boris Johnson pe tema situaţiei din Irlanda de Nord
Interzicerea pesticidelor de sinteză în termen de zece ani, precum şi orice import de alimente produse în străinătate cu ajutorul lor sau care le conţine, a fost respinsă cu aproape 63%, potrivit primelor rezultate oficiale.
O altă iniţiativă – respinsă cu peste 63% – prevedea ca subvenţiile pentru fermieri să fie plătite numai fermelor care nu folosesc pesticide, interzic utilizarea preventivă sau regulată a antibioticelor şi sunt capabile să îşi hrănească animalele cu furajele pe care le produc.
Alegătorii s-au exprimat, de asemenea, în proporţie de peste 58% în sprijinul legii privind măsurile poliţieneşti de combatere a terorismului ce împuterniceşte poliţia să acţioneze mai uşor în mod preventiv în cazul unui “potenţial terorist”.
Astfel, poliţia elveţiană îi va putea monitoriza mai bine, le va limita deplasările şi îi va forţa să participe la interviuri, începând de la vârsta de 12 ani. De la vârsta de 15 ani, persoanele pot fi plasate în arest la domiciliu timp de nouă luni, cu aprobare din partea instanţei.
Oponenţii de stânga ai legii consideră că aceste noi măsuri nu respectă drepturile fundamentale şi pe cele ale omului.
ONU, mai mulţi experţi juridici şi apărători ai drepturilor omului au avertizat în legătură cu pericolele ce pot fi generate de aplicarea noilor prevederi legale.
Chiar dacă Elveţia a fost ocolită de atacurile jihadiste care au afectat alte ţări europene, ameninţarea rămâne “ridicată”, conform autorităţilor, care au susţinut că “în 2020 au avut loc două atacuri cu cuţit, motivate probabil terorist”, la Morges şi Lugano.
Pe de altă parte, elveţienii chemaţi la urne nu au validat legea ce vizează reducerea emisiilor de CO2 până în 2030.
Legea prevedea, în special, o creştere a impozitului pe păcură şi gaze naturale, precum şi introducerea unei taxe pe biletele de avion pentru zborurile de pe aeroporturile din Elveţia.
Un alt text supus la vot, legea COVID, care conferea guvernului puteri suplimentare pentru a combate epidemia şi a atenua efectele acesteia asupra societăţii şi a economiei, a obţinut sprijinul a 59% din elveţieni.
