Descentralizarea serviciilor oncologice, investițiile majore în infrastructura spitalicească, introducerea tratamentelor inovatoare pentru copii, extinderea accesului la medicamente și accelerarea digitalizării au marcat anul 2025 în sistemul de sănătate.
Într-un interviu acordat în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES, ministrul Sănătății, Emil Ceban, vorbește despre cele mai importante realizări ale anului, deficitul de cadre medicale, extinderea listei medicamentelor compensate și prioritățile ministerului pentru 2026, cu accent pe medicina primară, acces și alinierea la standardele Uniunii Europene.
MOLDPRES: Domnule ministru, la final de an, vă rugăm să ne prezentați cele mai importante realizări ale anului 2025, dar și prioritățile Ministerului Sănătății pentru anul 2026.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Emil Ceban: 2025 a fost un an al investițiilor strategice și al modernizării sistemului de sănătate, cu accent pe creșterea accesului pacienților la servicii medicale sigure și de calitate, în special în afara municipiului Chișinău.
Un pas esențial a fost descentralizarea serviciilor oncologice, care permite pacienților să beneficieze de tratamente mai aproape de casă. Chimioterapia este astăzi organizată și administrată în spitalele raionale din Orhei, Florești, Sîngerei, Cahul și Briceni, sub coordonarea specialiștilor Institutului Oncologic, prin Consiliul multidisciplinar oncologic. Totodată, la Institutul Oncologic a fost inaugurat complexul radioterapeutic dotat cu accelerator liniar, cel mai avansat echipament de acest tip din Republica Moldova, care asigură tratamente precise, eficiente și conforme celor mai noi standarde internaționale. În premieră națională, a fost inaugurat și primul serviciu de diagnostic și tratament hibrid, destinat diagnosticării și tratării formelor complexe de cancer pulmonar și digestiv.
În domeniul medicinei de urgență, la Institutul de Medicină Urgentă (IMU), a fost inaugurat un bloc operator modern cu 15 săli chirurgicale, integrate cu departamentele de anestezie, terapie intensivă și imagistică – o premieră pentru Republica Moldova. Tot aici, a fost deschis Centrul național de epileptologie. De asemenea, Unitatea primiri urgențe a Spitalului Clinic Bălți a fost reconstruită și dotată la nivelul celei de la IMU.
Investițiile în infrastructura spitalicească au continuat și la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, unde secția consultativă a fost reconstruită și dotată cu echipamente performante, oferind servicii în 24 de specialități medicale.
Un progres major a fost realizat și în asistența medicală pediatrică, prin introducerea tratamentului inovator cu Emicizumab pentru copiii cu hemofilie A, o terapie modernă, sigură și finanțată din fondurile asigurărilor medicale. Totodată, a fost extinsă rețeaua de servicii de intervenție timpurie în copilărie, prin deschiderea a două noi centre la Cimișlia și în cadrul Asociației medicale teritoriale Centru, ajungând la 15 centre la nivel național.
În sprijinul accesului la medicamente, în anul 2025, în cadrul proiectului „Farmacie în satul tău”, au fost deschise peste 70 de farmacii în localitățile rurale.
Un capitol important îl reprezintă digitalizarea sistemului de sănătate. În 2025 a fost elaborat și aprobat Programul național de digitalizare și inovare 2025-2030, care vizează reducerea birocrației și eficientizarea activității medicale. Au fost modernizate sisteme-cheie, precum eRețeta, și a fost pilotat Sistemul informațional de evidență a resurselor umane din sănătate, pentru o gestionare mai eficientă a personalului medical.
În anul 2026, prioritățile Ministerului Sănătății se vor concentra pe consolidarea medicinei primare, prin servicii mai accesibile și de calitate pentru cetățeni, extinderea programelor de screening oncologic, a imunizării, a serviciilor de reabilitare și îngrijiri paliative la nivel comunitar. În paralel, vom continua dezvoltarea spitalelor regionale, vom accelera digitalizarea sistemului de sănătate și vom avansa procesul de aliniere la standardele și politicile Uniunii Europene, cu accent pe prevenție, calitate și profesionalism.
MOLDPRES: Lipsa specialiștilor calificați, în special a medicilor de familie, este resimțită acut în raioane și în localitățile mici. Cum reușiți să convingeți tinerii specialiști să meargă să lucreze în mediul rural?
Emil Ceban: Pentru a atrage tinerii specialiști în mediul rural, ministerul aplică un pachet de stimulente financiare și contractuale. Tinerii medici beneficiază de o indemnizație unică de 120.000 de lei după 6 luni de activitate, compensații pentru chirie, servicii comunale și transport, fiind angajați pe normă întreagă pentru o perioadă minimă de 3 ani. Începând cu promoția 2027, indemnizația va fi majorată la 250.000 de lei, acordată în două tranșe, cu obligația de a activa cel puțin 5 ani. Totodată, prin contracte tripartite semnate la admiterea în rezidențiat, asigurăm plasarea planificată a medicilor în instituțiile medicale din teritoriu.
MOLDPRES: Câte posturi vacante există în prezent în sistemul medical și care sunt specialitățile în care se înregistrează cea mai mare necesitate de personal?
Emil Ceban: În prezent, cele mai multe posturi vacante se înregistrează în medicina de familie – 250 de funcții, urmate de medicina de urgență – 85 de posturi și chirurgia generală – 53 de posturi. De asemenea, există un deficit în anestezie și terapie intensivă, cu 107 funcții vacante, și în radiologie și imagistică medicală, cu 77 de posturi. În total, în urma repartizărilor promoției 2025, vor fi încadrați 340 de absolvenți ai programelor de rezidențiat, care vor acoperi parțial necesarul de personal medical la nivel național, în special în asistența medicală primară și medicina de urgență prespitalicească.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
MOLDPRES: Va fi extinsă lista medicamentelor compensate în anul 2026? Câte intervenții medicale au fost realizate gratuit în 2025? Este preconizată o creștere a acestora în anul următor?
Emil Ceban: Lista medicamentelor compensate va fi extinsă și în anul 2026. Aceasta este într-un proces continuu de îmbunătățire, atât prin includerea unor poziții noi, cât și prin asigurarea eficacității și siguranței tratamentelor cu medicamente compensate.
Începând chiar cu 1 ianuarie 2026, pacienții cu diabet zaharat, hipertensiune arterială și afecțiuni care necesită tratament anticoagulant vor beneficia de trei noi denumiri comune internaționale incluse în lista medicamentelor compensate din fondurile de asigurare medicală obligatorie (denumirile comune internaționale parțial compensate: Apixabanum, Valsartanum + Hydrochlorothiazidum și Sitagliptinum + Metforminum).
Totodată, pentru anul 2026 este planificat un buget de 1,4 miliarde de lei pentru medicamente și dispozitive medicale compensate, dintre care circa 100 de milioane de lei pentru extinderea listei de preparate compensate cu noi poziții, în funcție de cererile depuse și de evaluările realizate conform cadrului legal în vigoare.
În anul 2025, în primele 11 luni, au fost efectuate gratuit aproximativ 27.400 de intervenții medicale în cadrul programelor speciale, incluzând intervenții oftalmologice, ortopedice, cardiovasculare și neurologice.
Pentru anul 2026 este preconizată o creștere a numărului de intervenții – 30.267, toate programele având volume contractate mai mari decât cele realizate în 2025, ceea ce confirmă angajamentul Ministerului Sănătății de a extinde accesul populației la servicii medicale performante și gratuite.
MOLDPRES: La capitolul alinierii legislației naționale la cea a Uniunii Europene, care este situația actuală la Ministerul Sănătății?
Emil Ceban: Alinierea legislației naționale la cea a Uniunii Europene este o prioritate constantă pentru Ministerul Sănătății, deoarece înseamnă reguli mai clare, servicii mai sigure și o protecție mai bună pentru pacienți. În ultimii ani, acest obiectiv s-a reflectat direct în agenda și activitatea zilnică a ministerului și a instituțiilor din sistemul de sănătate.
În anul 2025 au fost înregistrate progrese importante. Au fost elaborate și adoptate mai multe legi care preiau standardele europene în domenii esențiale, precum medicamentele, controlul tutunului și politicile în domeniul drogurilor. De asemenea, a fost modernizat cadrul legal pentru supravegherea bolilor transmisibile, iar Republica Moldova a făcut pași concreți spre integrarea în rețelele europene de alertă timpurie, consolidând capacitatea de răspuns la riscurile de sănătate publică.
În paralel, am început să construim cadrul legal pentru domenii noi, specifice cooperării cu Uniunea Europeană, cum este asistența medicală transfrontalieră. În 2025 a fost elaborat proiectul de lege care reglementează acest domeniu, document aflat în prezent la coordonare la Comisia Europeană, urmând să fie promovat.
Un domeniu-cheie al alinierii este digitalizarea sistemului de sănătate. Republica Moldova a inițiat procesul de implementare a dosarului electronic de sănătate și a infrastructurii naționale de e-Sănătate. Avem prevăzută crearea unei autorități naționale pentru eHealth, dezvoltarea unui sistem național de evidență electronică a pacienților și implementarea unui sistem integrat de trasabilitate a medicamentelor. Toate aceste măsuri sunt esențiale pentru interoperabilitatea cu sistemele europene. În același timp, ne propunem extinderea serviciilor de telemedicină și integrarea soluțiilor digitale atât pentru pacienți, cât și pentru cadrele medicale.
Progresele realizate sunt reflectate și în raportul de extindere al Comisiei Europene din noiembrie 2025, care arată că Republica Moldova a avansat în domeniul protecției sănătății de la un anumit nivel de pregătire spre un nivel moderat de pregătire pentru aderare. Această evoluție confirmă direcția corectă a reformelor inițiate.
Este important de menționat că legislația UE nu este statică, ci evoluează constant. De exemplu, în 2025 au fost adoptate noi reguli europene privind utilizarea datelor medicale, dar și standarde actualizate în domeniul transplantului și transfuziei de sânge. Ministerul Sănătății urmărește aceste schimbări și pregătește din timp pașii necesari pentru aliniere.
Toate aceste acțiuni sunt incluse în Programul național de aderare la Uniunea Europeană și în agenda de reforme, prin care ne-am asumat modernizarea sistemului de sănătate și apropierea lui de standardele europene, în beneficiul pacienților. Prioritățile din sănătate vizează accesul la servicii medicale moderne, mobilitatea profesioniștilor din sănătate, siguranța dispozitivelor medicale și digitalizarea sistemului.
La final, subliniez că adoptarea legilor este doar primul pas. Accentul cade pe punerea lor în aplicare – reguli clare, instituții capabile și personal bine pregătit. Doar astfel alinierea la legislația europeană se transformă în beneficii reale pentru oameni.
