Preşedintele Emmanuel Macron doreşte “continuarea unui dialog aprofundat” cu Polonia pentru a rezolva conflictul dintre Bruxelles şi Varşovia privind primatul dreptului european, a informat miercuri Palatul Elysee după o întâlnire a preşedintelui francez cu omologul său polonez Andrzej Duda, informează joi AFP, potrivit agerpres.
În cadrul unui prânz de lucru, şeful statului francez i-a comunicat preşedintelui Poloniei “îngrijorările sale cu privire la independenţa justiţiei poloneze”.
Citeşte şi: Preşedinta Taiwanului are încredere în SUA – Black News
Polonia se află într-un conflict deschis cu Bruxelles-ul de câţiva ani din cauza reformelor judiciare controversate implementate de partidul populist de dreapta Lege şi Justiţie (PiS). Tensiunile au crescut de la începutul lunii octombrie, când Curtea Constituţională, instituţie apropiată de partidul de guvernământ, a decis într-o hotărâre că anumite articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituţia Poloniei.
În contextul în care Comisia Europeană şi mai multe state membre consideră această decizie un atac fără precedent la adresa primatului dreptului european şi a jurisdicţiei Curţii de Justiţie a UE, pilonii fondatori ai Uniunii Europene, Emmanuel Macron a cerut continuarea unui dialog aprofundat cu Varşovia care “să facă posibilă rezolvarea dificultăţilor pe care le ridică această hotărâre”.
Cei doi şefi de stat au abordat şi situaţia de la frontiera Poloniei cu Belarusul, preşedintele Macron evidenţiind nevoia “protejării frontierelor noastre externe, care să fie una atât eficientă, cât şi care să ne respecte valorile”.
Parisul a acuzat miercuri familia preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko că se află în spatele traficului de persoane către Uniunea Europeană, organizat într-un “mod profesionist”, prin Turcia şi Dubai.
Citeşte şi: Centrul Carter trimite o echipă de observatori pentru alegerile din Venezuela – Black News
Europenii îl suspectează pe preşedintele Lukaşenko că facilitează sosirea cu avionul la Minsk a migranţilor din Orientul Mijlociu şi Africa, pe care îi trimite apoi în Lituania, Letonia şi Polonia, ca răzbunare pentru sancţiunile economice impuse de Uniunea Europeană regimului său.
În ceea ce priveşte dosarul energetic, cei doi preşedinţi au subliniat, din nou,”importanţa recurgerii la energia nucleară” atât pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră, cât şi pentru a “întări independenţa faţă de ţările terţe”.