2025 a fost un an de cotitură pentru sectorul energetic din Europa Centrală și de Est, deoarece turbulențele geopolitice, decuplarea de Rusia și accelerarea tranziției energetice au reconfigurat mixul energetic, potrivit „Energy Press” (Grecia).
Războiul din Ucraina a continuat să acționeze ca un catalizator pentru aceste evoluții, accelerând decizii care altfel ar fi necesitat ani de zile, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Anul 2025 a fost marcat de reorganizarea totală a fluxurilor de gaze, de o creștere a susținerii politice și economice pentru Ucraina și Moldova, de consolidarea infrastructurii GNL și de o orientare clară a Uniunii Europene spre o „viață de după gazul rusesc”.
Sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina
Peisajul energetic din 2025 a fost în mare măsură modelat de războiul din Ucraina, cu un sprijin sporit pentru sectorul energetic al Ucrainei prin alocarea de fonduri pentru achiziții de gaze, rute de aprovizionare diversificate și produse de capacitate specializate, alături de restricții impuse companiilor și surselor energetice rusești, precum și alături de noi contracte și dezvoltări de infrastructură.
Pe lângă reorganizarea surselor de combustibili fosili, prioritățile strategice cheie ale Europei au inclus promovarea electrificării și a dezvoltării rețelelor, menținerea sub control a prețurilor la energie, creșterea competitivității industriale și promovarea tranziției către o economie verde.
Peisajul în schimbare al fluxurilor de gaze naturale
După cum subliniază o analiză realizată de ceenergynews, de la 1 ianuarie, livrările de gaze rusești către Ucraina au încetat, forțând țara să se aprovizioneze din alte surse. Până atunci, aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaze naturale treceau prin Ucraina în fiecare an, aprovizionând în plus și Moldova și Slovacia.
Pe lângă gazele naturale livrate Ucrainei prin Ungaria și Slovacia, GNL-ul livrat prin Polonia și Grecia joacă un rol din ce în ce mai important. Compania poloneză Orlen a livrat deja 600 de milioane de metri cubi de gaze către Naftogaz și va expedia încă 300 de milioane de metri cubi între ianuarie și martie 2026. Între timp, Orlen își mărește și propria producție, după ce a atins un nivel record în 2024.
Gaz-System și GTSOU, operatorii sistemului de transport polonez și ucrainean, au prelungit creșterea temporară a capacității neîntreruptibile la punctul de ieșire către Ucraina până în septembrie 2026. Recent, a sosit și primul transport de GNL din Lituania, livrată de DTEK.
Unul dintre momentele de referință ale anului a fost activarea fluxului invers prin conducta transbalcanică, ceea ce a permis livrări de gaze către Ucraina de la terminalul Alexandroupoli din Grecia. În acest scop, operatorii sistemelor de transport din țările implicate au introdus un nou produs de capacitate combinată, care a fost recent extins prin produse suplimentare, astfel încât să poată fi inclus și gazul natural provenit din Azerbaidjan prin conducta transadriatică (TAP).
Presiune tot mai mare asupra companiilor petroliere rusești
2025 a fost, de asemenea, un an de presiune tot mai mare asupra sectorului petrolier rusesc. Statele Unite au impus sancțiuni asupra companiei NIS din Serbia, care este controlată majoritar de interese rusești. În ciuda a opt amânări obținute de guvernul sârb, sancțiunile au intrat în cele din urmă în vigoare în octombrie.
SUA par dispuse să ridice sancțiunile doar dacă pachetul majoritar de acțiuni al companiei rusești este transferat, termenul limită pentru tranzacție fiind 13 februarie. Între timp, Serbia a evitat o criză majoră prin exploatarea rezervelor strategice și creșterea importurilor, inclusiv de la compania ungară MOL, în timp ce singura rafinărie a țării a fost închisă. Viitorul gazelor naturale rămâne, de asemenea, incert, deoarece contractul cu Gazprom expiră pe 31 decembrie și nu a fost încă reînnoit.
După sistarea gazului rusesc
UE a aprobat în 2025 un plan de interzicere a importurilor de gaze rusești începând cu 2027, accelerând diversificarea surselor. Țările din regiune au semnat contracte succesive de GNL, Turcia remarcându-se prin compania Botaș, care a semnat acorduri cu BP, ENI, Shell, PetroChina și Oman LNG.
Chiar și Ungaria, în ciuda contractului său încheiat cu Gazprom până în 2035, a semnat noi acorduri cu Shell, Engie și Chevron. În același timp, Azerbaidjanul se impune ca un furnizor alternativ cheie, cu posibile acorduri cu Ungaria, Slovenia, Slovacia și Albania.
Deconectarea statelor baltice de la rețeaua electrică rusă și integrarea lor în sistemul european a avut, de asemenea, o importanță simbolică deosebită.
Prezența SUA în sectorul energetic
Statele Unite și-au sporit semnificativ prezența pe piața energetică europeană. Comisia Europeană s-a angajat să achiziționeze produse energetice din SUA în valoare de 750 de miliarde de dolari în următorii trei ani, inclusiv GNL, petrol, combustibil nuclear și reactoare modulare mici (SMR).
Westinghouse a obținut contracte pe termen lung de furnizare a combustibilului VVER pentru Cehia, Slovacia și centrala nucleară Paks din Ungaria.
Energia nucleară: în pragul unei renașteri
Creșterea cererii de energie electrică și accelerarea orientării economiei spre electricitate readuc energia nucleară pe hartă. Pe lângă extinderile majore ale centralelor din Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, interesul pentru SMR este în creștere, cu inițiative în Ungaria, Polonia, Cehia și România.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Polonia avansează cu construcția primei sale centrale nucleare, Comisia Europeană aprobând ajutorul de stat în acest sens, în timp ce Estonia și Serbia urmează exemplul.
Infrastructură, surse regenerabile și stocare: cealaltă componentă a tranziției
În ceea ce privește infrastructura, se remarcă extinderea terminalului GNL din Krk, Croația, cu o creștere a capacității de la 3,9 la 6,1 miliarde de metri cubi, precum și dezvoltarea de conducte către Slovenia, Ungaria și sud-estul Europei. În același timp, avansează exploatarea zăcământului Neptun Deep din zona românească a Mării Negre, primele livrări de gaze fiind așteptate în 2027.
În sectorul surselor regenerabile, țările din Europa Centrală și-au dublat ritmul de creștere a energiei solare în raport cu media UE, în timp ce Polonia avansează cu parcul eolian offshore Baltica 2 de 1,5 GW. Proiectele de stocare a energiei se înmulțesc, cu investiții semnificative în Polonia, România, Croația și Ungaria.
Contextul european
La nivelul UE, președinția poloneză a plasat securitatea energetică drept o prioritate importantă. Comisia Europeană a prezentat Planul de acțiune pentru energie accesibilă, a prelungit obligația de de avea stocuri de gaze până în 2027 și a avansat în direcția unor reforme precum prelungirea CBAM și amânarea ETS2.
Anul 2025 s-a încheiat cu aprobarea finanțării a 61 de proiecte cu emisii zero din Fondul de Inovare și includerea a 235 de proiecte transfrontaliere în regimurile PCI și PMI, confirmând că tranziția energetică în Europa Centrală și de Est nu mai este un scenariu, ci o realitate în desfășurare.
