Turcia va majora de la 1 iulie salariul minim lunar cu încă 34%, a anunţat Guvernul de la Ankara, în contextul inflaţiei ridicate, transmite Reuters, potrivit agerpres.
În semestrul doi din 2023, salariul minim lunar se va situa la 11.402 lire (483 de dolari). Însă inflaţia este mult peste ţinta oficială de 5%, iar în octombrie a atins 85,5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, determinând autorităţile să majoreze salariul minim cu 100% în cursul anului trecut. În mai, rata anuală a inflaţiei s-a redus la 39,6% după ce Guvernul a oferit gratuit gaze naturale, compensând creşterea preţurilor la alte bunuri.
Citeşte şi: Eșecul lui Scholz stimulează extrema dreaptă germană – Black News
“Comisia pentru evaluarea salariului minim şi-a finalizat activitatea cu un acord între lucrători şi angajatori”, a anunţat ministrul Muncii din Turcia, Vedat Isikhan.
Joi va avea loc reuniunea Băncii Centrale a Turciei, iar analiştii se aşteaptă la majorarea dobânzii, de la actualul nivel de 8,5%.
Noul ministru de Finanţe al Turciei, Mehmet Simsek, a declarat că ţara nu are altă alegere decât să revină la “fundamente raţionale” pentru a asigura predictibilitatea economiei.
Stabilitatea macrofinanciară într-un mediu de provocări globale şi tensiuni geopolitice crescute va fi o prioritate, a mai spus Mehmet Simsek. “Disciplina fiscală şi asigurarea stabilităţii preţurilor pentru o creştere economică ridicată şi sustenabilă vor fi obiectivele noastre principale”, a precizat Simsek, cel care a mai ocupat postul de ministru de Finanţe şi ulterior vicepremier între 2009 şi 2018. “Este vital pentru ţara noastră să reducă inflaţia până la zona de o singură cifră, să crească predictibilitatea în toate domeniile şi să accelereze transformarea structurală, care va reduce deficitul de cont curent”, a spus Simsek.
Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este de părere că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile.
Însă abordarea neortodoxă a lui Erdogan cu privire la dobânzi a lăsat pieţele la mâna unui mix de reglementări şi intervenţii ad-hoc, astfel că noi măsuri au fost introduse informal sau de la o zi la alta. În aceste condiţii, investitorii străini au plecat, iar deţinerile străine de acţiuni şi obligaţiuni turceşti au scăzut cu aproape 85%, sau 130 de miliarde de dolari, începând din 2013.
Citeşte şi: Un atac militar contra Suediei nu poate fi exclus – Black News
Politicile economice ale lui Erdogan au fost unele costisitoare, Banca Centrală a Turciei cheltuind aproape 200 de miliarde de dolari în ultimul an pentru a susţine lira, rezervele valutare au coborât în teritoriul negativ iar inflaţia a urcat la 80% anul trecut.
“Este evident că modelul economic actual nu funcţionează. Cel mai probabil, Erdogan este conştient de acest lucru şi o tranziţie modestă la o politică mai ortodoxă în viitorul apropiat este probabil pentru că altfel nu este sustenabil. Orice semnal în această direcţie ar fi salutat de piaţă”, a declarat anterior Burak Cetinceker, manager de fonduri la Strateji Portfoy în Istanbul.
