Șeful Statului Major al Armatei, Vlad Gheorghiță, spunea recent că zona Neptun Deep din Marea Neagră nu ar fi acoperită de Articolul 5 NATO.
Plecând de la faptul că Articolul 5 din tratatul NATO spune că “un atac asupra unei țări membre este considerat atac asupra tuturor statelor”, generalul a explicat situația din zona Neptun Deep, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
“Zona Economică Exclusivă (ZEE) nu este acoperită de Articolul 5 din NATO. Există riscul să apară interferențe în zona noastră. (…) Îngrijorarea noastră este să dezvoltăm capacitățile necesare pentru apărarea infrastructurii critice. Nu vorbim doar de Neptun Deep, ci și de cabluri electrice sau de comunicații submarine”, a spus Gheorghiță Vlad.
Zona Economică Exclusivă a României este o zonă maritimă din Marea Neagră în care România are drepturi economice speciale, fără a avea suveranitate deplină. Zona se întinde până la 200 mile marine de la linia de coastă (unde geografia permite și este reglementată de Convenția ONU privind Dreptul Mării (UNCLOS).
Drepturile pe care le are România în această zonă sunt exploatarea gazelor și petrolului, pescuit, producerea de energie, instalarea și folosirea platformelor, conductelor, cablurilor, cercetare științifică maritimă.
Concret, nu este teritoriu național propriu-zis, nu este apă teritorială, navele și avioanele altor state au libertate de navigație și survol.
Această zonă din Marea Neagră acoperă o suprafață de circa 25.000 de kilometri pătrați (aproape 10% din suprafața României), delimitată prin acorduri cu statele vecine.
Ministrul Energiei spune că platforma de extracție a gazelor din perimetrul Neptun Deep este acoperită de Articolul 5 al NATO
“În momentul de față, ceea ce este foarte sigur este următorul lucru: platforma în sine, prin care se extrag gazele, este acoperită de articolul 5. În schimb, tot ce înseamnă infrastructură critică, tot ce înseamnă conducte, nu este acoperit de acest articol. Ele sunt însă protejate de Garda de Coastă, de Ministerul de Interne, de Ministerul Apărării, într-o formulă în care se face prevenție”, a explicat Bogdan Ivan pentru postul Digi24.
Ministrul a precizat că există sisteme avansate de protecție a infrastructurii critice din Marea Neagră, însă o parte dintre detalii nu pot fi făcute publice.
“Sunt anumite date pe care nu pot să le fac publice, referitoare la tehnologii prin care se protejează infrastructura critică din Marea Neagră, și sunt unele dintre cele mai sofisticate sisteme. Dar este evident că, fiind un teritoriu atât de vast, nu ai capacitatea de a controla fiecare navă care vine sau trece prin acel loc”, a spus ministrul Energiei.
În acest context, Bogdan Ivan a recunoscut existența unui risc de securitate, având în vedere conflictul de la granița României, însă a dat asigurări că autoritățile sunt în grafic cu proiectul Neptun Deep.
“Avem acest conflict la granița țării noastre și este evident un risc în continuare, dar noi ne facem treaba, suntem în grafic cu exploatarea perimetrului Neptun Deep, chiar suntem înaintea calendarului programat în urmă cu doi ani de zile și am încredere că, la începutul anului viitor, vom aduce primele molecule de gaz din platforma continentală a Mării Negre în România”, a declarat Bogdan Ivan.
Ministrul a reiterat că, deși riscurile există, statul român acționează coordonat pentru a le preveni, iar platforma de extracție are statut de teritoriu național.
“Este evident că există acest risc, dar noi ne facem treaba și, împreună cu Ministerul de Interne și cu Ministerul Apărării, facem tot ce ține de noi ca să nu ajungem acolo. Iar platforma în sine, cea de unde se extrag gazele, este acoperită de articolul cinci, ea fiind considerată teritoriu al statului român”, a mai spus ministrul Energiei.
Întrebat dacă România s-ar putea descurca fără sprijinul trupelor aliate NATO într-un astfel de scenariu, Bogdan Ivan a evitat să intre în detalii de natură militară.
“Nu vreau să intru într-un subiect care este eminamente militar și să intru în atribuțiile ministrului apărării. Ceea ce pot să vă spun sigur este că suntem sincronizați atât cu șeful Armatei, cât și cu ministrul de Interne și cu ministrul Apărării în aceste scenarii, pentru care fiecare dintre aceste instituții își face treaba foarte bine, astăzi, când discutăm noi”, a afirmat ministrul.
Ministrul Apărării pasează o parte din responsabilitate și către Ministerul de Interne
Întrebat luni despre problemă, după ce a prezentat proiectele României prin programul SAFE, ministrul Radu Miruță a precizat că, pe lege, “infrastructura critică este sub protecția Ministerului de Interne” și el nu a văzut până acum o situație în care o țară membră NATO a avut de suferit, Armata n-a intervenit sau nu a existat sprijin.
“Ministerul de Interne, Ministerul Apărării nu sunt entități structurale care nu se sprijină unele pe altele în țara asta. Evident că, dacă ar fi un astfel de subiect în discuție, nu ar sta Ministerul Apărării cu mâinile în sân, pentru că e datoria exclusivă a Ministerului de Interne. Entitățile acestea, unitățile acestea, ministerele acestea, au în focus protecția cetățeanului, a teritoriului, a intereselor economice ale României. Așa arată legea astăzi, așa se desfășoară lucrurile în România”, a explicat Miruță.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Întrebat dacă în cazul ipotetic în care Neptun Deep va fi atacat de ruși, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne vor lua măsuri, ministrul a răspuns: “Eu vreau să văd mai repede gazul de la Neptun Deep, care pornește niște termocentrale noi în România, care să producă mai mult. În același timp, există lege, există Minister de Interne, care asigură protecție, există Ministerul Apărării, care oricând este sprijin dacă este nevoie”.
Alte cazuri în care Zona Economică Exclusivă a altor țări a fost pusă în pericol sau contestată
Norvegia – Marea Nordului
Platformele petroliere norvegiene din ZEE au fost ținte declarate în contextul tensiunilor cu Rusia. După 2022, Norvegia a pus armata să păzească infrastructura offshore, iar NATO a considerat aceste obiective critice, deși sunt în ZEE.
Danemarca-Suedia
Conductele Nord Stream erau în ZEE daneză și suedeză. Au fost sabotate în 2022 și, deși nu s-a invocat Articolul 5, NATO a recunoscut incidentul ca amenințare strategică majoră.
Filipine – Marea Chinei de Sud
China hărțuiește nave și platforme filipineze în ZEE, iar Curtea de la Haga a decis că Beijingul nu are drepturi acolo. Aici, ZEE devine zonă de conflict hibrid.
Israel – ZEE Mediterana
Zăcămintele de gaze offshore, amenințate de Hezbollah, au făcut Israelul să desfăloare nave și sisteme antirachetă pentru platforme, protejând militar ZEE.
This post was last modified on 27/01/2026 15:51 15:51