Eugen Tomac, lider al Partidului Mișcarea Populară. Cel mai longeviv lider al acestei formațiuni, pe care a condus-o în total aproximativ șapte ani, cu câteva perioade de pauză. Candidat la alegerile legislative din 9 decembrie 2012 din partea PDL pe listele ARD pentru un loc de deputat in Colegiul 2 Diaspora pentru Camera Deputaților, care cuprindea și Republica Moldova, a obținut 78% din voturile din colegiu.
În calitate de deputat, Tomac a avut mai multe inițiative pentru sprijinirea drepturilor românilor din Valea Timocului (Serbia), acordarea cetățeniei române etnicilor români din afara granițelor și dezvoltarea relațiilor cu Republica Moldova. Din 2024 face parte din Alianța Dreapta Unită din România.
Pe 24 Martie, 2024, Alianța Dreapta Unită s-a lansat la Chișinău în campanie pentru europarlamentare.
Accesul efectiv la aceste fonduri implică mai multe măsuri specifice. Republica Moldova beneficiază de o alocare indicativă de 260 milioane de euro din 2021 până anul acesta, distribuite în tranșe anuale de 65 de milioane de euro. De asemenea, Planul de Redresare Economică al UE va mobiliza până la 600 de milioane de euro în asistență macro-financiară, granturi și investiții pentru a sprijini reformele și dezvoltarea infrastructurii.
Accesul efectiv la fondurile de preaderare va depinde de evoluția reformelor cerute de Comisia Europeană legate de statul de drept, reforma justiției și combaterea corupției. UE va oferi sprijin tehnic și consultanță pentru consolidarea capacității administrative a autorităților locale, inclusiv prin sesiuni de formare și suport tehnic.
Noi vom insista ca fondurile să crească în funcție de nevoile reale ale R. Moldova, iar procedurile administrative pentru accesarea lor să fie simplificate. Desigur, asta vine la pachet cu mecanisme stricte de monitorizare și evaluare pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor și atingerea obiectivelor stabilite.
Aceste măsuri vor asigura accesul primăriilor la resursele necesare pentru îmbunătățirea infrastructurii locale, ceea ce va conduce la o creștere a calității vieții românilor din R. Moldova și la dezvoltarea economică și socială a comunităților locale.
Una dintre cele mai importante din punctul meu de vedere. Iar în R. Moldova cu atât mai mult. Aici, dezinformarea este o armă folosită la scară largă de Rusia şi este extrem de important să fie combătută eficient. Bineînțeles, pentru a face acest lucru este nevoie de bani. Eu am adresat, în anul 2022, o întrebare Comisiei Europene pe acest subiect, tocmai pentru a înțelege ce acțiuni se întreprind pentru a încuraja mass-media independente din Republica Moldova și pentru a diversifica sursele de informare. Am primit atunci un răspuns oficial de la dl Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care a enumerat toate liniile de finanțare în această direcție.
Uniunea Europeană acordă atenție acestui subiect, fără îndoială, însă este nevoie de mai mult. Probabil aţi citit despre campania rusească de dezinformare, descoperită de Serviciul francez de supraveghere și protecție împotriva interferențelor digitale străine. Aceasta avea drept scop răspândirea dezinformării și a propagandei pro-ruse în diferite limbi ale UE printr-o rețea de website-uri clonă numite Pravda. Rețeaua a fost activată în 19 țări UE, dar şi în state non-membre UE din Europa, printre care şi R. Moldova.
De aceea, eu am fost unul dintre cei mai vocali deputați europeni cu privire la acest subiect. Am atenționat şi am solicitat de nenumărate ori în plenul Parlamentului European măsuri concrete şi dure pentru combaterea acestui fenomen. Europa nu îşi permite să piardă controlul. Dezinformarea nu mai este astăzi doar o amenințare, este o realitate!
Eu am spus nu odată, în plenul Parlamentului European, că R. Moldova are nevoie de sprijin masiv pentru a putea face faţă acestei realităţi. Este unul dintre motivele pentru care am ales să fac parte din Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea. Bineînţeles, şi autorităţile R. Moldova trebuie să acţioneze hotărât în această direcţie. Cât despre eficienţă, UE are mecanisme stricte de monitorizare și evaluare, evitând astfel utilizarea ineficientă a resurselor. Supravegherea riguroasă și responsabilizarea beneficiarilor sunt esențiale pentru a obține rezultate concrete și măsurabile în combaterea dezinformării și fortificarea independenței mass-media.
Un exemplu de bune practici este cel al “EU vs Disinfo”, o inițiativă a Uniunii Europene care vizează identificarea și contracararea dezinformării din surse rusești prin intermediul unui portal dedicat și a unor echipe de experți în comunicare strategică.
Entuziasmul de acum câțiva ani s-a transformat într-o realitate firească. Acum 10 ani, situaţia era foarte diferită. Să ne amintim că astăzi, peste un milion de cetățeni din Republica Moldova şi-au redobândit cetățenia română și călătoresc fără restricții. România nu mai este un obiectiv îndepărtat, este o realitate cotidiană. Românii din R. Moldova merg frecvent la Iași, cu trenul. Tinerii din R. Moldova învață în liceele şi universitățile din România. R. Moldova şi România sunt astăzi mai aproape ca niciodată. Iar președintele Traian Băsescu a jucat un rol extrem de important în acest proces şi este în continuare foarte iubit de românii din R. Moldova.
În această campanie electorală, sigur, preşedintele Traian Băsescu susţine Alianţa Dreapta Unită.
Mesajul populist este simplu şi uşor de propagat, este un trend în creştere în întreaga Europă. Este responsabilitatea autorităţilor să investigheze în ce măsură activitatea lor afectează secturitatea statului. Eu am spus nu o dată că sunt motive pentru a crede că AUR apără interesele Rusiei. Sunt suficiente exemple pentru a susţine că acest partid este pe aceeași linie cu Kremlinul.
Tema identității românilor din această parte a Prutului trebuie scoasă din discursul politic. Orice nuanță locală riscă să încurce lucrurile în mod absolut gratuit. Moldovenii sunt români, la fel cum sorocenii, chișinăuienii sunt parte a identității specifice Basarabiei și nu pot fi puși într-o categorie distinctă decât cea de români care, regional, își mai spun moldoveni sau local, își declină identitatea geografică după denumirea localității. Nu-i poți împărți pe cetățeni în identități cultural-lingvistice. Moldoveni sunt și românii din Piatra Neamț, și cei din Bacău. Prin urmare, nu aş amplifica acest subiect, pentru ca din această dispută câștigă un singru actor ostil – Rusia.
În mod cert, este o decizie comună. România şi-a declarat în repetate rânduri deschiderea pentru un astfel de deznodământ. În republica Moldova, lucrurile sunt puţin mai complicate, însă nu este imposibil. Aceasta este convingerea mea. În ceea ce priveşte liderii politici, exact cum aţi spus, este un proiect de ţară ce poate fi înfăptuit de toţi românii.
Să participe la vot şi să aleagă oameni care şi-au demonstrat ataşamentul faţă de R. Moldova de-a lungul timpului, nu doar înainte de alegeri, când fac excursii la Chişinău. Sunt peste 1 milion de cetățeni europeni în R. Moldova. Integrarea în Uniunea Europeană nu mai este un obiectiv de neatins, ci un proces ireversibil. Este, prin urmare, şi o responsabilitate să participi, prin vot, la decizia privind viitorul Uniunii Europene.
Pe 9 iunie, în cadrul alegerilor europarlamentare, în R. Moldova vor fi organizate 52 de secții de votare. Cetățenii români pot vota la oricare dintre acestea, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării. Votaţi!