Reuters
Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie care pune sub semnul întrebării ‘capacitatea’ Ungariei premierului Viktor Orban de a prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene în al doilea semestru din 2024, din cauza deficienţelor în materie de stat de drept, transmite AFP, potrivit agerpres.
Rezoluţia denunţă o ‘corupţie sistemică’ în Ungaria, ameninţările împotriva drepturilor persoanelor LGBT+ şi ale profesorilor, precum şi practica guvernării prin decrete.
Citește și : Lula da Silva l-a invitat pe papa Francisc în Brazilia
Ea a fost adoptată cu 442 voturi pentru, 144 împotrivă şi 33 de abţineri de către eurodeputaţii reuniţi în sesiune plenară la Bruxelles.
Rezoluţia nu este constrângătoare, iar perspectiva de a vedea Ungaria privată de preşedinţia Consiliului UE pare improbabilă, scrie AFP.
Conform principiului rotaţiei, Ungaria urmează să deţină preşedinţia semestrială a Consiliului UE între iulie şi decembrie 2024, după Belgia şi înaintea Poloniei.
Parlamentul European ‘se întreabă cu privire la capacitatea Ungariei de a se achita de această misiune în mod credibil în 2024 având în vedere nerespectarea de către ea a dreptului şi valorilor’ UE.
Eurodeputaţii cer, prin urmare, statelor membre ‘să găsească o soluţie potrivită cât mai curând posibil’ şi ‘reamintesc că Parlamentul ar putea lua măsurile potrivite dacă o astfel de soluţie nu ar fi găsită’.
Citește și : Zelenski îşi dă seama că Ucraina are puţine şanse să adere la NATO
Tratatul UE, care stabileşte principiul ‘rotaţiei egale’ între statele membre, nu prevede excepţie de la regulă.
O derogare a existat într-un singur caz: Marea Britanie a renunţat să exercite preşedinţia Consiliului UE în al doilea semestru din 2017, în urma deciziei de la referendumul din 2016 de ieşire a ţării din UE.