Candidatul republican la Casa Albă se află cu cinci puncte înaintea președintelui Joe Biden în sondaje, iar la alegerile din noiembrie pare probabil să câștige în colegiile electorale cheie. Și chiar dacă în Europa vorbim acum doar despre capacități de apărare și militare care urmează să fie consolidate, în timp ce planurile de politică economică ale lui Trump rămân oarecum pe plan secund, lucrurile se pot schimba rapid, scrie Il Corriere della Sera, conform Rador Radio România.
Izolaționismul, protecționismul, autoritarismul, naționalismul și resentimentele față de Europa ale lui Trump sunt la fel de vizibile în politica comercială sau monetară ca atunci când fostul președinte a cerut Rusiei să facă ”orice naiba vrea” ţărilor bătrânului continent care nu plătesc o (presupusă) datorie pentru protecţia militară americană, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: SIS trimite o nouă tranșă de dosare la Arhive
1. Taxe vamale de cel puțin 10% la toate importurile din restul lumii, inclusiv din Europa.
2. Taxe de 60% la toate produsele chinezești.
3. Controlul în esență politic asupra Rezervei Federale, care ar urma să fie utilizată pentru finanțarea sistematică a deficitelor federale mari ale Statelor Unite prin crearea de bani pentru cumpărarea de titluri americane, cu o slăbire consecutivă a dolarului și o posibilă creștere a ratelor dobânzilor pe termen lung în restul lumii.
Acum, e drept că toate acestea nu s-ar întâmpla în prima zi a unui Trump 2.0. Mai presus de toate, atacul asupra independenței Fed – poate cel mai destabilizator proiect – ar trebui să aștepte măcar schimbarea din mai 2026 la vârful băncii centrale. Numai că ar fi imprudent ca Europa să creadă că la a doua încercare fostul președinte nu va putea să pună în aplicare cel puțin o parte din amenințările sale.
Trump vede Euroa ca niște paraziți mercantiliști, înapoiați din punct de vedere tehnologic, care prosperă din generozitatea familiilor și afacerilor americane care achiziționează produse europene.
Pentru a înțelege ce impact ar avea noile taxe ale lui Trump asupra economiei și instituțiilor europene, să aruncăm o privire asupra actualelor raporturi import-export.
Iată excedentul, sau deficitul comercial al Statelor Unite cu Uniunea Europeană și cu unele dintre marile sale economii, în ceea ce privește comerțul cu mărfuri, în 2023 (date de la US Census Bureau).
– Cu Germania, deficitul american este de 83 de miliarde de dolari (inainte de Covid era in jur de 60 de miliarde)
– Cu Italia, deficitul american este de 44 de miliarde de dolari (inainte de Covid era in jur de 30 de miliarde)
– Cu Franţa, deficitul este de 13 miliarde de dolari (înainte de Covid era în jur de 15-20)
– Cu Spania un excedent de de 1,8 miliarde de dolari (înainte de Covid, Statele Unite aveau un deficit de aproximativ 4 miliarde
– Cu Uniunea Europeană, deficitul este de 208 miliarde de dolari (înainte de Covid era de 150-180 de miliarde).
În esență, o mare parte din deficitul comercial cu Europa, cel care-l irită atât de mult pe Trump se joacă în relația cu doar două țări: Germania și Italia. Ambele obțin aproximativ două puncte procentuale din produsul lor intern brut din comerțul cu produse industriale și agricole cu Statele Unite, iar această marjă, deja mare înainte de pandemie, a tot crescut doar de atunci. Este interesant de observat că deficitele comerciale ale SUA cu China, deși enorme, s-au stabilizat în ultimii ani. Cele europene au continuat însă să crească, făcând Europa și mai dependentă de deschiderea pieței americane. Iar acum, Germania și Italia sunt economiile cele mai direct vulnerabile la revenirea la protecționismul trumpian.