Invazia pe scară largă a lui Putin, care intră acum în al cincilea an, modelează relațiile dintre UE și Trump, în timp ce mișcările pentru încorporarea Kievului în blocul comunitar se intensifică, scrie „El País” (Spania).
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul de amploare care a spulberat arhitectura de securitate a Europei, este pe cale să intre în al cincilea an. Invazia, pe care Vladimir Putin a justificat-o susținând că vrea să „denazifice” Ucraina și să protejeze o populație vorbitoare de limbă rusă care trăiește în orașe devastate acum de bombardamentele Kremlinului, se prelungește deja de 1.460 de zile. Marțea aceasta se împlinesc patru ani. Acum, în urma schimbării politicii SUA și a abandonării țării invadate, aliații europeni ai Kievului au devenit singurul său scut și bastion major împotriva Kremlinului, într-un conflict în care este în balanță întregul viitor geografic, politic și economic al Europei. Și războiul nu este doar împotriva Rusiei, ci și împotriva presiunilor și cerințelor Statelor Unite ale lui Donald Trump, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Bătrânul Continent, care își cere un loc în negocierile de pace din care Trump l-a exclus, trăiește momente decisive. Cât va dura invazia pea scară largă, cum va fi rezolvat conflictul și ce rol vor juca europenii în perioada postbelică vor fi factori care vor modela Uniunea Europeană, un bloc care are perspectiva de a încorpora Ucraina ca stat membru în viitorul apropiat.
Această aderare prinde deja contur și se așteaptă să devină efectivă treptat, imediat ce se va termina războiul. Potrivit mai multor surse de la Bruxelles, aceasta le-ar oferi cetățenilor ucraineni un stimulent și un anumit grad de securitate. Toate acestea, în timp ce clubul comunitar își dezbate simultan viitoarele relații (și afaceri) cu Rusia cea imperialistă și vorace.
„Europa este deja principalul susținător al Ucrainei. Rusia continuă să parieze că Europa se va sătura de ea sau îi va întoarce spatele, dar timp de patru ani am făcut exact opusul”, a declarat Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, pentru El Pais. „Sprijinul nostru a crescut în fiecare an. Europa a aplicat sancțiuni extinse, ajutor militar și sprijin financiar la o scară fără precedent”, a insistat ea prin e-mail.
Cel mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace a devastat orașele ucrainene, a curmat sute de mii de vieți și a transformat peste zece milioane de oameni în refugiați sau persoane strămutate în interiorul țării. De asemenea, a provocat o tulburare masivă în Europa și i-a remodelat politicile de securitate, apărare și energie.
„Europa nu are altă opțiune decât să sprijine Ucraina”, afirmă Orisia Luțevici, analistă la think tank-ul Chatham House. „Pentru Ucraina, a lupta sau a nu lupta nu este o alegere, deoarece este un război existențial. Dar este și o amenințare existențială pentru Europa. Și de aceea a existat această schimbare majoră de paradigmă”, spune renumita expertă.
În urma invaziei pe scară largă, Europa a făcut salturi uriașe. Primul, și până atunci tabu, a fost trimiterea de sprijin financiar Ucrainei pentru achiziționarea de arme. Mai mult, războiul a dus la o schimbare de paradigmă în modul în care este percepută politica de apărare. Astăzi, Europa se reînarmează. Țările UE și-au majorat cheltuielile pentru apărare de la 214 miliarde de euro în 2021 la 326 de miliarde de euro în 2024. Au lansat inițiative semnificative în domeniul apărării și au aprobat o clauză de excepție prin care Comisia Europeană își propune să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru echipamente de apărare.
Pentru Europa, spune Luțevici, nu este vorba doar de susținerea Kievului, ci și de a face un pas înainte pentru propria securitate. În urma încetării sprijinului SUA, care a scăzut cu 99%, ajutorul economic și umanitar din partea aliaților europeni pentru Ucraina a crescut cu 59%, iar ajutorul militar cu 67%, conform datelor de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială, care urmărește sprijinul primit de țara invadată de Rusia.
Uniunea Europeană, care a debursat aproximativ 194 de miliarde de euro către Ucraina de la începutul invaziei pe scară largă, nu a dat încă aprobarea finală pentru un împrumut istoric de 90 de miliarde de euro, care ar servi drept gură de oxigen financiară pentru Kiev într-o perioadă deosebit de dificilă, cu cea mai grea iarnă înregistrată vreodată din cauza atacurilor Kremlinului asupra infrastructurii sale energetice și în mijlocul negocierilor pentru încheierea conflictului; și pe fondul presiunilor din partea lui Trump de a semna cesiunea teritoriilor din est, în Donbas.
Acești bani, pe care liderii celor 27 de state membre i-au aprobat în decembrie anul trecut pentru a depăși imposibilitatea de a ajunge la un acord privind o altă măsură – aceea de a-i acorda Ucrainei miliarde de active rusești blocate în UE prin sancțiuni împotriva Kremlinului – sunt acum și ei blocați.
În decembrie, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă – cele trei țări ale UE cele mai apropiate de Rusia – au fost de acord să accepte această schemă de împrumut garantat de bugetul UE, cu condiția să nu fie obligate să participe. Acum, în ultimul moment și la „aniversarea” începerii războiului de amploare, guvernul ungar al național-populistului Viktor Orbán a respins acest pas final.
De asemenea, Budapesta și Bratislava au blocat cea de-a 20-a rundă de sancțiuni împotriva Kremlinului, care include o „interdicție totală” a serviciilor maritime pentru petrolul rusesc. Această restricție are scopul de a strangula economia rusă. Într-un alt exemplu de șantaj devenit tradițional pentru liderii slovaci, Orbán și Robert Fico, ambele guverne afirmă că nu vor susține aceste restricții decât dacă Kievul reia fluxul de petrol rusesc prin conducta Drujba (Prietenie), de care Ungaria și Slovacia încă depind și care a fost întrerupt în ianuarie după ce Ucraina a raportat că un atac cu drone rusești a lovit conducta în estul țării.
În ciuda tuturor acestor lucruri, șefa politicii externe a UE rămâne convinsă că Uniunea va reuși să asigure salvarea financiară a Kievului. „Împrumutul de 90 de miliarde de euro va fi acordat. Al douăzecilea pachet de sancțiuni va fi lansat. Economia europeană o depășește pe cea a Rusiei. Avem mijloacele și hotărârea de a continua să sprijinim Ucraina”, a conchis ea.
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă și un test al capacității colective a Europei de a rezista atacurilor Rusiei imperialiste, care și-a intensificat războiul hibrid împotriva Occidentului – cu incursiuni ale dronelor, sabotaj, asasinate și operațiuni de influență, interferență și propagandă – și cu înstrăinarea tot mai mare de Statele Unite.
„Dacă Europa vrea să fie un jucător geopolitic major, trebuie să fie unită”, subliniază Luțevici. Însă momentul este deosebit de delicat pentru o Uniune Europeană care se luptă cu amenințările expansioniste și comerciale ale lui Trump și cu influența tot mai mare a Chinei.
Aliații europeni ai Kievului finalizează acum un plan de protejare a Ucrainei după încheierea conflictului. Această schemă își propune să înarmeze Kievul și să continue să îi sprijine armata și include, de asemenea, trimiterea de trupe în țară, de către Regatul Unit și Franța. Europa încearcă să implice Statele Unite în această strategie defensivă, iar europenii încearcă să o folosească ca pârghie pentru a-și asigura un loc în negocierile purtate de administrația Trump – care a fost întotdeauna mult mai apropiată de Moscova decât de Kiev. În aceste negocieri se discută în prezent ideea creării unei zone demilitarizate care să nu fie controlată de niciuna dintre armate.
„Problema nu este să fim la masa negocierilor, ci să ne asigurăm că interesele europene sunt luate în considerare”, argumentează Kaja Kallas. „În acest sens, avem influență: cu ajutorul nostru financiar și militar, cu ponderea noastră economică și cu politica noastră de extindere. Orice acord va avea succes doar dacă Ucraina și Europa îl acceptă. În ceea ce privește discuțiile cu Rusia, adevărata întrebare nu este cine vorbește cu Moscova, ci despre ce vorbește. Discuțiile nu ar trebui să se concentreze pe concesii ucrainene; ar trebui să se concentreze pe ceea ce trebuie să facă Rusia pentru a asigura securitatea Europei. Ucraina nu este obstacolul în calea păcii; Rusia este”, subliniază Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
În plus, Uniunea Europeană dorește să profite de acest impuls pentru a avansa aderarea Ucrainei, o mișcare care va schimba pentru totdeauna blocul din punct de vedere geografic, social, economic și politic. Se dezvoltă o mișcare care susține stabilirea unei date specifice pentru această aderare – 2027 – și includerea acesteia în acordul de pace. Totuși, există diviziuni între statele membre în ceea ce privește această aderare, care trebuie să îndeplinească criterii foarte stricte.
Comisia Europeană avansează acum cu o nouă schemă de aderare treptată (numită chiar „extindere inversă”), prin care Ucraina – și restul țărilor candidate din Balcani – ar fi membre ale UE, dar nu s-ar bucura de toate beneficiile, pe care le-ar dobândi ca și cum ar fi creditate atunci când ar îndeplini condițiile de aderare.
„Dorim să începem oficial negocierile cât mai curând posibil și să avansăm cu acest proces de extindere”, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, joia trecută la Oslo. Acesta va călători în Ucraina marți împreună cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Nu pot spune dacă va fi în 2027. Dar important este că nu putem pierde avântul. Nu putem pierde timpul”, a adăugat el.
Pentru dna Kallas, intrarea Ucrainei în UE este „cea mai bună garanție de securitate” pe care blocul o poate oferi țării invadate de Rusia. „Extinderea este întotdeauna o decizie geopolitică, iar viitorul Ucrainei se află în UE”, a spus ea.
„Anul 2027 a fost menționat în contextul unui posibil acord de pace, dar mă voi abține de la stabilirea unui termen limită pentru aderare. Important este ca poporul ucrainean să aibă o perspectivă clară de aderare. Pentru a realiza acest lucru, atât Ucraina, cât și UE trebuie să depună eforturi mari. Ucraina trebuie să accelereze reformele, iar bilanțul său arată că face acest lucru”, a mai subliniat dna Kallas.
