Mai multe state europene resping sau tratează cu maximă prudență apelul lansat de Donald Trump pentru ca aliații să trimită nave militare în strâmtoarea Ormuz, în contextul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu.
Italia, Germania, Grecia și Luxemburg se numără printre țările care au indicat că nu intenționează să participe la o operațiune militară în această zonă strategică, iar Marea Britanie a transmis, de asemenea, un mesaj rezervat, potrivit The Guardian.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
La rândul lor, Japonia și Australia au transmis că nu intenționează să desfășoare nave militare pentru escortarea petrolierelor.
Criza din regiune a dus deja la creșterea abruptă a prețurilor la energie la nivel global.
Trump a cerut mai multor state, inclusiv Franței și Marii Britanii, să contribuie cu nave de război pentru a ajuta la redeschiderea rutei maritime, după ce Iranul a început să atace nave comerciale și să plaseze mine navale, blocând practic traficul printr-una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii.
Italia a reacționat rezervat la solicitarea Washingtonului. Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat la Bruxelles că Roma susține consolidarea misiunilor navale ale Uniunii Europene în Marea Roșie, dar a exclus extinderea lor în strâmtoarea Ormuz.
„Totuși, nu cred că aceste misiuni pot fi extinse pentru a include strâmtoarea Ormuz, mai ales că ele sunt misiuni antipiraterie și defensive”, a spus Tajani.
Și Berlinul a transmis un mesaj similar. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Germania nu vede un rol pentru NATO în gestionarea blocadei din strâmtoarea Ormuz.
„Nu văd că NATO a luat vreo decizie în această direcție sau că ar putea să își asume responsabilitatea pentru strâmtoarea Ormuz”, a afirmat Wadephul, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai UE la Bruxelles.
Oficialul german a precizat că, odată ce vor exista clarificări privind obiectivele operațiunii americano-israeliene, ar trebui discutată o nouă arhitectură de securitate pentru regiune, care să includă și dialogul cu Iranul.
Ulterior, ministrul german al Apărării a avut o reacție și mai dură:
“Ce așteaptă Donald Trump de la o mână, două de fregate europene acolo, în Strâmtoarea Ormuz? Ca ele să realizeze ceea ce puternica Marină a SUA, de una singură, nu poate realiza? Acesta nu este războiul nostru, nu noi l-am început”, a subliniat Boris Pistorius, care a mai spus că nu se așteaptă ca NATO să se destrame din cauza acestor divergențe.
Guvernul de la Atena a anunțat, de asemenea, că nu va participa la operațiuni militare în strâmtoarea Ormuz.
„Grecia nu se va angaja în operațiuni militare în strâmtoarea Ormuz”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului grec, citat de Reuters.
O poziție și mai dură a venit din partea Luxemburgului. Vicepremierul Xavier Bettel a declarat că țara sa nu va ceda presiunilor americane pentru a participa militar la conflict.
„Cu sateliți, cu comunicații, suntem foarte fericiți să fim de folos. Dar nu ne cereți trupe și echipamente”, a spus Bettel.
El a adăugat că Luxemburgul nu va ceda „șantajului” de a intra în război.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Premierul britanic Keir Starmer a evitat să răspundă direct amenințărilor lui Trump potrivit cărora ar fi „foarte rău pentru viitorul NATO” dacă aliații nu ajută la redeschiderea strâmtorii Ormuz.
Starmer a declarat că planul discutat pentru redeschiderea rutei maritime nu ar fi o misiune a NATO, ci „o alianță de parteneri”.
„Nu ar fi o misiune NATO. Ar fi o alianță de parteneri”, a spus premierul britanic, adăugând că situația „nu este simplă”.
Apelul lui Trump a fost primit cu răceală în capitalele europene, în pofida faptului că blocarea strâmtorii Ormuz a provocat o creștere puternică a prețurilor la petrol. Aproximativ 20 de milioane de barili de petrol tranzitau zilnic această rută, ceea ce o face una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii.
Președintele american a sugerat că aliații ar putea contribui cu nave specializate, inclusiv dragoare de mine – un tip de echipament naval de care statele europene dispun în număr mai mare decât SUA.
Totuși, guvernele europene se tem că o implicare militară directă ar putea duce la extinderea conflictului din Orientul Mijlociu și ar atrage aceste țări într-un război tot mai amplu.
This post was last modified on 16/03/2026 17:34 17:34